Din cuprinsul articolului
Ceai sau cafea, cafea sau ceai? Decizia despre ce băutură să alegi la micul dejun sau după-amiaza este la fel de veche ca Revoluția Americană. În zilele noastre, desigur, alegerea este doar o chestiune de preferință personală și de potențialele beneficii pentru sănătate ale fiecăruia.
Renumitul neurolog Vlad Ciurea ne învață că indiferent ce alegem, important e să servim băutura în tihnă și să o savurăm.
„Ceaiuri sau cafea. Este bine să se bea în genereal o ceaşcă încet, liniştit, şi ca plăcere şi ca digestie”, a spus Vlad Ciurea. „Acea cafea de dimineaţa trebuie băută încet”, a explicat Vlad Ciurea.
„Nu recomand să bem cafea după ora 17.00, doar ca să rezistăm mai mult. Să nu uităm că una dintre cauzele bolii Alzheimer este chiar această suprasolicitare a creierului. Trebuie să îi dăm creierului ce îi place, în funcție de fiecare dintre noi și micile lui momente de relaxare. Așa cum dăm stomacului un desert, o prăjiturică”, a mai spus Vlad Ciurea.
Obiceiul prin care îi faci mult rău creierului fără să-ți dai seama
„Câteva recomandări pentru creier (și întregul organism):
Trezirea să fie cât mai de dimineață. Ora de culcare ideală: 21.30. Seara, să rememorăm ce am făcut în ziua respectivă și să planificăm ce facem mâine.
Primul lucru de făcut dimineața: de respirat aer curat în fața geamului deschis.
Prima băutură – un pahar de apă la temperatura camerei. Apoi, ceva dulce: dar nu zahăr, ci fruct sau ciocolată.
Micul dejun. Fără grabă, fără știri cu accidente, fără telefon. Ne încarcă negativ. Recomand să ascultăm muzică.
La prânz, nu foarte multă mâncare. Celula nervoasă vrea fructe și legume proaspete, dar nu din cele importate, și vitamina E (cel mai mare protector împotriva Alzheimer) – pe care o găsim în nuci, semințe, migdale, alune, piersici, pește slab, sunt foarte multe.
Seara: o friptură și un pahar de vin. Pledez pentru pește. Alcoolul în exces afectează centrii nervoși!”, a explicat neurochirurgul Vlad Ciurea.
„Să nu te culci seara cu stomacul prea încărcat. Pentru că toate funcțiile organismului se duc în burtică, iar inima și creierul nu mai au suportul necesar. Deci dacă avem burta mare și plină, nu mai ajunge sânge în creier. Cum pot eu să îi cer să memoreze sau să fie spontan? Burta mare duce, ca la șarpele boa, la nani! Masa copioasă, doar până la ora 19.30. Un bun exemplu sunt grecii, care consumă mâncare mediteraneeană. (Salate, pește, fructe de mare). Ce observăm la ei? Că sunt veseli, sănătoși și longevivi!”, a mai transmis neurochirurgul Vlad Ciurea.
