Din cuprinsul articolului
Lipsa de iod. Glanda tiroidă, situată în regiunea gâtului, este formată din doi lobi uniţi printr-un istm. Ea secretă doi hormoni: tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3), într-o proporţie mai mică. Unul dintre simptomele lipsei de iod, cauza hipotiroidiei, îl reprezintă gușa. Iată ce alte simptome apar în cazul dereglărilor tiroidiene.
Atât tiroxina, cât şi triiodotironina circulă legate de proteine serice, fracţiile libere răspunzătoare de efectele biologice fiind de numai 0,04% din totalul T4 şi 0,4% pentru T3.
Alimentaţia, foarte importantă
Controlul funcţiei tiroidiene este realizat la nivel central de hormonul hipotalamic de eliberare a tirotropinei (TRH) şi de tirotropina (TSH) secretată de hipofiza anterioară. Aportul de iod din alimentaţie este foarte important pentru sinteza hormonilor tiroidieni (aportul zilnic trebuie să fie de 150 g). De aceea trebuie să fim foarte atenţi la ce avem în meniul zilnic!
Hormonii tiroidieni exercită efecte metabolice în diferite ţesuturi ale organismului, prin creşterea consumului de oxigen şi a producţiei de căldură, ca rol principal, dar au şi efecte specifice pe diferite organe, cum ar fi creşterea frecvenţei şi debitului cardiac, mărirea activităţii digestive, efecte scheletice care contribuie la creşterea şi la modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatură sau pe sistemul nervos. Toate aceste efecte sunt exacerbate în hipertiroidism şi diminuate în hipotiroidism, fiind direct răspunzătoare de tabloul clinic specific.
Insomnia, un simptom al hipertiroidismului
Hipertiroidismul este consecinţa excesului de hormoni tiroidieni eficace la nivelul ţesuturilor, hormoni sintetizaţi în exces la nivelul glandei. Simptomele sunt hiperactivitate, labilitate afectivă, insomnie, intoleranţă la căldură, palpitaţii, oboseală, „lipsa de aer” la efort, scădere ponderală cu poftă de mâncare crescută (la tineri) sau scăzută (la bătrâni), reducerea sau dispariţia sângerării menstruale, scăderea libidoului, tranzit intestinal accelerat, sete, poliurie, prurit. Semnele care apar sunt tahicardie, guşă, tegumente calde, catifelate, transpiraţii abundente, tremur fin al extremităţilor, hiperchinezie, hiperreflexie, eritem palmar, onicoliză, alopecie, retracţie palpebrală, exoftalmie.
Creşterea în greutate, specifică hipotiroidismului
Hipotiroidismul este consecinţa deficitului de hormoni tiroidieni. La copii se manifestă prin întârzierea creşterii, dar şi cu retard psihic, tulburări de memorie, pubertate întârziată. La adulţi apar astenie, intoleranţă la frig, letargie, creştere în greutate, constipaţie, dureri musculare sau articulare, tulburări menstruale, căderea părului.
Concomitent, pacientul are pielea uscată, îngroşată şi rece, păr subţire, voce răguşită, unghii friabile, infiltraţie tegumentară, predominant periocular şi periferică, bradicardie, colecţii lichidiene în pleură sau pericard. Guşa este reprezentată de creşterea de volum a glandei. Din punct de vedere al funcţiei glandei tiroide, pacienţii pot fi: – eutiroidieni (funcţie normală); – hipertiroidieni; – hipotiroidieni.
5% dintre noduli sunt canceroşi
Nodulii tiroidieni sunt creşteri anormale sau tumefieri apărute la nivelul glandei tiroide. Majoritatea nu sunt canceroşi (sunt benigni) şi nu creează probleme. Mulţi nici nu necesită tratament. Doar aproximativ 5% dintre noduli sunt canceroşi. Aceştia trebuie excizaţi chirurgical.
Nodulii tiroidieni se diagnostichează prin palpare sau prin ecografie. Factorii de risc pentru caracterul malign al unui nodul sunt: radioterapie externă în doze antiinflamatorii la nivelul capului sau gâtului în copilărie sau în adolescenţă, antecedente familiale de carcinom tiroidian medular, vârsta sub 20 de ani sau peste 60 de ani, sexul masculin. Clinic, sugestive sunt următoarele semne: nodul dur, unic, cu contur neregulat, aderent (fixat). Dar absenţa factorilor de risc şi a semnelor caracteristice nu exclude caracterul malign al unui nodul, astfel că se impune puncţia cu ac subţire a nodulului.
Guşa, rezultatul deficitului de iod
Guşa este simptomul cel mai vizibil (expansiunea volumului glandei tiroide, ce creează o umflătură la baza anterioară a gâtului), ce se adaugă la o serie de alte probleme: hipotiroidie (activitate diminuată a glandei), creştere în greutate, scăderea libidoului, palpitaţii, scăderea temperaturii corpului şi schimbări de comportament.
Consumul excesiv de iod poate declanşa hipertiroidia
În stare naturală, iodul nu prezintă niciun risc de toxicitate. În tratament, el poate provoca alergii, îngălbenirea pielii şi a unghiilor. O supraîncărcare cu iod poate declanşa hipertiroidie, ce se manifestă prin tremurături ale extremităţilor, tahicardie, bufeuri.
Note utile – Suplimentarea iodului trebuie făcută în urma recomandării medicului şi este contraindicată femeilor însărcinate şi celor care alăptează; – Anumite alimente, precum broccoli, varza şi arahidele încetinesc absorbţia iodului de către tiroidă.
