Din cuprinsul articolului
Arsurile la stomac pot fi cauzate de BRGE (boala de reflux gastroesofagian), gastrită sau ulcere. De aceea este important să se determine cauza arsurilor la stomac de către medic, care poate recomanda analize specifice de laborator (inclusiv testarea pentru Helicobacter Pylori) şi endoscopie.
În cazul persoanelor diagnosticate cu gastrită sau ulcer duodenal/gastric, medicii spun că regimul reprezintă o parte în sine a tratamentului, întrucât permite și susține refacerea mucoasei lezate de o aciditate prea mare.
Anumite alimente și modul lor de preparare pot aduce pH-ul din interiorul sistemului digestiv de la nivelul stomacului și duodenului la valorile normale, prevenind agravarea simptomelor neplăcute, precum disconfortul, durerea, senzația de greață și vărsăturile.
Regimul alimentar indicat în gastrită și ulcer
În aceste boli de stomac generate în special de prezența Helicobacter Pylori, dieta se bazează pe salatele din frunze, unele legume și fructe, descojite și eventual ușor preparate termic (prin opărire, fierbere sau la cuptor), și pe carnea albă ori de vită, peștele fiert, preferabil slab, foarte ușor condimentate și fără sosuri, potrivit doc.ro.
Trebuie să se evite alimentele prăjite și alimentele procesate, bogate în grăsimi, cum ar fi produsele alimentare gata preparate sau semipreparate, hamburgerii și hot-dogs, biscuiții sau prăjiturile cu cremă, frișcă, ciocolată, sosurile gata preparate de la magazin, pateurile și produsele de patiserie.
În plus, pe lângă tratamentul medicamentos prescris de medicul curant, sunt recomandate o serie de ceaiuri şi infuzii din plante medicinale cu efect antispatic, antiseptic şi emolient.
Plante medicinale cu efect emolient
Efecte terapeutice extrem de benefice se obţin şi din consumul de infuzie din flori de tei (2-3 căni pe zi), care diminuează spasmele musculaturii netede din pereţii stomacului şi infuzie de flori de busuioc (3 ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede.
Şi infuzia din flori de mentă are rezultate spectaculoase în vindecarea ulcerului (2-3 căni pe zi), la fel ca şi influzia de zmeură, care ajută la scăderea acidităţii gastrice – se toarnă o cană de apă clocotită peste 1-2 linguriţe de frunze uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 10-15 minute şi apoi se strecoară. Se beau 2 căni/zi, între mese.
Conform tendințelor actuale care pun pe primul plan dovezile, există studii clinice care dovedesc faptul că rășina arborelui numit mastic (pistacia lentiscus), un agent antibacterian, reușește să elimine bacteria Helicobacter Pylori din tubul digestiv. Se folosește uleiul esențial extras din rășină.
Plante medicinale cu efect antiseptic
– salcâmul – decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni pe zi) cu conţinut ridicat de taninuri care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice în ulcere cu melene hemoragice şi cu scaune sanguinolente;
– teiul – infuzie din flori (2-3 căni pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului;
– busuiocul – infuzie din herba înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede.
– mentă – infuzii din frunze (2-3 căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare;
– frasinul – infuzie din două linguriţe flori şi frunze la 250 ml apă clocotită din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale.
– zmeură (ajută la scăderea acidităţii gastrice) – se toarnă o cană de apă clocotită peste 1-2 linguriţe de frunze uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 10-15 minute şi apoi se strecoară. Se beau 2 căni/zi, între mese.
Plante medicinale cu efect cicatrizant
În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri preparate din anumite plante:
– gălbenele – cu efecte emoliente şi cicatrizante, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 minute), care se consumă înainte de mesele principale prin înghiţituri rare;
– pătlagină (are acţiune cicatrizantă şi bacteriostatică) – se toarnă o cană de apă clocotită peste 2 linguri de frunze proaspete sau uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 15-20 minute şi-apoi se strecoară. Se ia cîte o lingură la 2-3 ore. O altă variantă este administrarea a cîte unei jumătăţi de linguriţă de pulbere de frunze, de 2-3 ori/zi.
– obligeană – macerat la rece din 2-3 linguriţe rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte 1/2 pahar, cu 20 minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).
– tătăneasă – decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice.
