Cele mai frecvente probleme de sănătate după vindecarea de Covid

Cele mai frecvente probleme de sănătate după vindecarea de Covid.

În ciuda faptului că nu există studii care să arate legătura dintre sistemul imunologic al fiecărei persoane și simptomele pe termen mai lung cu care rămân pacienții vindecați de Covid, medicii au observat că cele mai comune sechele ar fi tusea seacă, durerile de cap, fibroza pulmonară, astenie sau oboseală la efort mic, lipsa mirosului.

Dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președinte Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, a subliniat că aceste pronleme de sănătate depind de fiecare pacient în parte, fără a putea fi date perioade generalizate.

Problemele mai serioase se întâlnesc în cazul pacienților care rămân cu afectare pulmonară în urma trecerii prin Covid, aceștia având nevoie de o monitorizare mai atentă și de mai multe verificări.

Cele mai frecvente probleme de sănătate după vindecarea de Covid

• Hipertensiune și diabet

„Sunt persoane care fac diabet în urma trecerii prin boală, fie că au avut înainte o rezistență la insulină, fie că aveau un diabet latent și nu era investigat”, a precizat dr. Sandra Alexiu, potrivit Sănătatea TV.

Medicul a adăugat că astfel de probleme pot apărea chiar și la câteva luni după vindecarea de COVID-19.

• Tulburări de gust și miros

În cazul tulburărilor de gust și miros, acestea persistă și se modifică în timp.

„Trebuie reeducare, nu întotdeauna merge, se activează rinite cronice și rămân cu probleme, cu afectarea tractului respirator superior”, a declaratdr. Sandra Alexiu.

În același timp, medicul de familie a precizat că în urma vindecării de COVID-19, trebuie verificate și tulburările de coagulare și dacă sunt fenomene de tromboză.

Analize de sânge necesare după vindecarea de Covid

Imediat ce pacientul a ieșit din izolare, trebuie să realizeze o serie de analize și investigații. Dr. Sandra Alexiu a explicat că imediat ce a ieșit din izolare, trebuie făcute:

• analize de sânge, respectiv hemoglobina glicozilată, care arată dacă este afectare latentă,
• hemoleucogramă,
• probe inflamatorii,
• VSH,
• probe hepatice,
• D-dimeri,
• feritina,
• vitamina D,
• sumar de urină,
• urocultură.

Controlul la cardiolog nu este necesar dacă nu au existat simptome, iar pacienții nu au făcut tahicardie. În ceea ce privește pacienții care au avut afectare pulmonară pe parcursul bolii, este recomandată o explorare pulmonară.

„Îi trimit la pneumolog să le verifice gradul de difuziune de oxigen până în capilarele pulmonare pentru că deși aparent ei sunt bine, se vede că plămânul nu funcționează foarte bine și atunci trebuie să știi din timp ce ai de făcut cu recuperarea respiratorie”, a mai spus dr. Sandra Alexiu, potrivit sursei citate.