Din cuprinsul articolului
Metoda simplă și eficientă de prelungire a vieții este, potrivit cercetătorilor, restricționarea calorică. Există un indiciu destul de clar că reducerea aportului caloric la persoane fără probleme de sănătate poate face ca acestea să trăiască mai mult.
Indiciul este oferit de cel mai recent studiu important în materie, conceput să măsoare ritmul de îmbătrânire al unui grup de persoane normoponderale sănătoase care timp de doi ani au consumat cu 25% mai puține calorii decât anterior.
„Știm de aproape un secol că limitarea aportului caloric poate prelungi durata de viață sănătoasă la o serie de animale de laborator. Acest lucru este posibil prin niște modificări de natură biologică ce duc la o încetinire a procesului de îmbătrânire, dar mecanismele specifice ale modului în care se întâmplă acest lucru sunt încă în curs de a fi investigate”, a explicat coordonatorul studiului, Daniel Belsky, profesor asociat de epidemiologie la Mailman School of Public Health din cadrul Universității Columbia, NY, citat de CNN.
Restricția calorică încetinește ritmul de îmbătrânire
Studiul a folosit ceea ce în mod obișnuit poartă numele de „ceasuri biologice” pentru a determina ritmul de îmbătrânire al participanților. Este vorba de un conceput menit să măsoare cât sunt de îmbătrâniți oamenii din punct de vedere biologic în raport cu vârsta lor reală.
„Studiul nostru a găsit dovezi că restricția calorică a încetinit ritmul de îmbătrânire la oameni. Descoperirile sunt importante deoarece oferă dovezi dintr-un studiu randomizat că încetinirea îmbătrânirii umane poate fi posibilă”, a declarat un alt autor, Canel Ryan, cercetător dintr-un alt centru de studii în domeniul îmbătrânirii al Universității din Columbia.
Sunt cunoscute în general orgoliile și lupta pentru influență în lumea științifică, dar faptul că mai multe voci cu autoritate în domeniu pun în discuție rezultatele de mai sus poate fi un semn că studiul nu înseamnă un mare pas înainte în domeniu. Concret, cercetarea a evidențiat că unul dintre cele trei așa numite ceasuri biologice folosite a indicat o reducere cu 2-3% a ratei de îmbătrânire. „Ceea ce în alte studii se traduce printr-o reducere cu 10-15 procente a riscului de mortalitate – un efect similar cu renunțarea la fumat”, potrivit unei declarații a autorilor studiului.
Vârsta biologică și vârsta cronologică
„Personal, nu înțeleg ce demonstrează aceste ceasuri biologice. Singura confirmare valabilă, care, din câte știu, nu a fost făcută, dar sperăm ca asta să se întâmple, este să vedem dacă, legat de durata de viață, ”vârsta biologică” poate face o predicție ma bună decât vârsta cronologică”, a spus dr. Peter Attia, un specialist care conduce un podcast de succes dedicat popularizării cercetărilor legate de longevitate. Pahkaj Kapahi, profesor la un alt institut din domeniul duratei de viață din California, e de opinie că aceste ceasuri biologice dau niște indicații foarte limitate legate de îmbătrânire.
„De exemplu, forța de prindere este un indicator al vârstei biologice, cât ești de activ fizic este un altul, însă cunoaștem cu toții oameni distruși fizic dar care din punct de vedere cognitiv sunt la potențial maxim, asa că trebuie testată și îmbătrânirea cognitivă. Unii cercetători încearcă să o simplifice aplicând teste de îmbătrânire biologică.
Or, aceasta este o problemă mult mai complexă și mi se pare exagerat să spunem că acest tip de teste indică în mod corect vârsta biologică”, a explicat el. În esență, spune el, aceste ceasuri biologice nu dau o indicație unitară, iar acest tip de teste nu ar face decât creeze și mai mare confuzie în materie de longevitate.
Persoanele bolnave îmbătrânesc mai repede
De partea cealaltă, autorii recentului studiu încearcă să se apere spunând că rezultatul obținut de ei confirmă o anume direcție spre care pare să ducă și alte cercetări în domeniu.
„Multe studii diferite conținute în alte datesheet pe alte populații au arătat că acești algoritmi pot da o indicație legat de diferențele dintre oameni în ce privește îmbolnăvirea și durata de viață. Nu este deloc un game over, ci mai degrabă un game on. Ceea ce știm acum este o ipoteză – un biomarker care arată o îmbătrânire mai rapidă la persoane despre care știm că prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire, dizabilitate și deces, și o îmbătrânire mai lentă la persoanele despre care știm că prezintă un risc mai scăzut ”, a replicat Belsky.
Echipa a comunicat că în este în lucru o cercetare similară pe zece ani, care să confirme dacă rezultatele obținute după 2 ani de restricție calorică se mențin. Replica la replică nu a întârziat nici ea. Lăsând la o parte dezbaterea privind ritmul și mecanismul îmbătrânirii, restricția calorică joacă un rol important în prelungirea vieții, în special la persoanele care mănâncă mult, a spus Peter Attia.
„Nu vreau ca cititorii să creadă că această restricție calorică nu are nicio valoare, ci doar că studiul nu ”demonstrează” o reducere a ritmului de îmbătrânire legat de ea”, a declarat el tot pentru CNN. Kapahi, la rândul lui, a reamintit în discuția cu reporterii americani că restricția calorică este doar una din acțiunile care ar putea limita îmbătrânirea.
„Este nevoie ca limitarea aportului caloric să fie asociată cu activitate fizică, un somn bun, o atitudine generală pozitivă și o sănătate mentală bună. Este probabil ca toate acestea la un loc să joace un rol mult mai important în încetinirea procesului de îmbătrânire”, a explicat el, invitând la atenție în ceea ce privește și efectele potențial negative ale limitării aportului caloric.
Efectele negative ale restricției calorice
Un alt cercetător cunoscut din domeniu face același lucru. Valter Longo, director al Longevity Institute de la Universitatea din California de sud, a declarat că limitarea caloriilor pentru perioade lungi de timp poate fi dăunătoare. Studiile efectuate pe animale, de exemplu, au arătat că restricția calorică pe termen lung s-a dovedit a fi asociată cu un risc de reducere a forței musculare, un metabolism mai lent și afectarea sistemului imunitar, a declarat Longo pentru NBC news.
