Cartofi fierți și prăjiți, sub lupa experților. Dacă mâncați puțin piure de cartofi fierți, vă veți simți rău, veți simți disconfort și chiar dureri de stomac. De ce nu apar aceste simptome după consumul de cartofi prăjiți?
Această întrebare se aplică persoanelor care nu au suficiente bacterii pentru a descompune amidonul din cartofi. Dar aici vorbim despre aceiași cartofi. Unele sunt fierte, altele sunt prăjite.
Imunologul Carmen Chifiriuc, profesor universitar, ne vorbește despre amidon.
„Temperatura de prăjire e mai ridicată și descompune amidonul parțial. Organismul nu mai degradează de la zero amidonul, care e o chestie foarte complexă. Ca și cum ai încerca să rupi în bucățele mici un mărăcine.
Nu se poate cu cartofi fierţi la 100 de grade, se poate după temperatura de prăjire. Asta înseamnă că amidonul vine în organism aproape integru și trebuie să ai o microbiotă pregătită să acționeze asupra amidonului și să-l degradeze. Amidonul e o moleculă foarte inflamatoriie. Dacă nu e degradat relativ repede, ajunge să inflameze mucoasa intestinală”, a explicat Carmen Chifiriuc la Pro TV.
Pentru a acoperi tot necesarul, ar trebui să mâncăm 30 de legume diferite. Cartofi prăjiți, linte, mazăre, cresc microbi, care produc metan, automat balonări. Când vine perioada sărbătorilor, facem exces de grăsimi, organismul nu e pregătit cu echipament. Spun medicii.
Medii spun că această muncă e perfectă, dacă bacteriile sunt diverse. Le menținem în viață dacă mâncăm din toate, puțin. Și carne, și mazăre, și ouă, și cartofi, și pâine și legume și fructe.
După o porție de piure de cartofi fierți te simţi rău, ai disconfort abdominal, chiar durere. De ce după o porție de cartofi prăjiți nu apar aceste simptome? Această întrebare este legitimă pentru oamenii care nu au suficiente bacterii, să decompună amidonul din cartofi. Dar vorbim despre aceiași cartofi, unii fierți, alții prăjiți.
De ce poate să ne fie rău de la cartofi fierţi Ne răspunde expertul imunolog, Carmen Chifiriuc, profesor universitar.
„Temperatura de prăjire e mai ridicată și descompune amidonul parțial. Organismul nu mai degradează de la zero amidonul, care e o chestie foarte complexă. Ca și cum ai încerca să rupi în bucățele mici un mărăcine.
Nu se poate cu cartofi fierţi la 100 de grade, se poate după temperatura de prăjire. Asta înseamnă că amidonul vine în organism aproape integru și trebuie să ai o microbiotă pregătită să acționeze asupra amidonului și să-l degradeze. Amidonul e o moleculă foarte inflamatoriie. Dacă nu e degradat relativ repede, ajunge să inflameze mucoasa intestinală”, a explicat Carmen Chifiriuc, potrivit sursei citate.
Sunt și studii care ne spun că pentru a acoperi tot necesarul, ar trebui să mâncăm 30 de legume diferite.
Problema că în post crește mult consumul de carbohidrați. Cartofi prăjiți, linte, mazăre, cresc microbi, care produc metan, automat balonări. Când vine perioada sărbătorilor, facem exces de grăsimi, organismul nu e pregătit cu echipament. Spun medicii.
Medii spun că această muncă e perfectă, dacă bacteriile sunt diverse. Le menținem în viață dacă mâncăm din toate, puțin. Și carne, și mazăre, și ouă, și cartofi, și pâine și legume și fructe.
Diferența dintre cartofi fierți și cei prăjiți
Diversitatea bacteriilor din intestin ne permite să consumăm, fără probleme, toate tipurile de alimente. Cum facem să le menținem diversitatea? Prin toate alimentele, de toate tipurile, consumate constant și în cantități mici.
Toate alimentele sunt prelucrate de organism până la forma în care pot fi preluate de sânge. Nu sunt sterile. Dar ce ajunge în sânge este steril. Cum e posibil? Bacteriile din intestin fac această muncă. Culmea, ele sterilizează alimentele.
„Sunt ca niște tăietori de lemne, ce ajung la mine acasă. Sunt lemne tăiate pe dimensiunea care îmi trebuie, toată munca de desrădăcinare, de tăiere. O fac bacteriile, care vin cu unelte moderne, diverse și adaptate la orice este ingerat de noi”, susţine Carmen Chifiriuc
