Din cuprinsul articolului
Covid afectează creierul. Un nou studiu a scos la iveală că pacienții care au necesitat oxigenoterapie pentru COVID-19, aveau un volum mai mic de materie cenușie în lobul frontal al creierului, comparativ cu pacienții care nu au necesitat oxigen suplimentar.
Reducerea materiei cenușii din lobul frontal a fost, de asemenea, asociată cu dizabilități mai severe până la 6 luni post Covid.
Cu toate acestea, studiul este unul de mici dimensiuni, astfel încât oamenii de știință trebuie să efectueze mai multe cercetări pentru a confirma rezultatele.
Aproximativ 15% dintre pacienții internați cu COVID-19 au complicații neurologice. Simptomele, care sunt mai frecvente la pacienții grav bolnavi, includ afectarea conștiinței, confuzie și agitație.
Cu toate acestea, efectele fizice ale COVID-19 asupra creierului sunt puțin înțelese.
Nevoia de oxigenoterapie și febra ar putea fi cauzele reducerii materiei cenușii
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Georgia State University din Atlanta au analizat CT-urile cerebrale ale pacienților supuși evaluării de la un spital specializat din Brescia, Italia.
Echipa a evaluat cantitatea de materie cenușie, care cuprinde în mare parte corpurile celulare ale neuronilor, în stratul exterior sau în cortexul creierului.
Dintr-un total de 120 de pacienți, 58 au avut COVID-19, în timp ce 62 nu. Echipa a egalat cele două grupuri în funcție de vârstă, sex și alte boli.
În timp ce cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative în volumul de materie cenușie între cele două grupuri, au găsit diferențe între pacienții cu COVID-19. Cei care au avut nevoie de oxigenoterapie au avut un volum redus de materie cenușie în lobii frontali ai creierului, comparativ cu ceilalți.
Volumul mai mic de materie cenușie în regiunile frontale a avut, de asemenea, legături cu dizabilități mai severe până la 6 luni după externarea din spital.
În plus, pacienții care au prezentat febră în timpul bolii aveau un volum redus de materie cenușie în lobii temporali ai creierului în comparație cu cei care nu au prezentat acest simptom.
Cercetarea apare în revista Neurobiology of Stress.
Modificări ale dispoziției
Studiul a constatat că reducerea volumului de materie cenușie din regiunile frontale ale creierului au fost asociate cu agitația, sugerând că poate sta la baza schimbărilor de dispoziție pe care le experimentează adesea pacienții post Covid.
„Complicațiile neurologice sunt din ce în ce mai documentate pentru pacienții cu COVID-19”, spune autorul principal Vince Calhoun, director al Centrului pentru Cercetarea Translațională în Neuroimagistică și Știința Datelor (TReNDS) și profesor de psihologie în Georgia, SUA. Potrivit cercetătorilor, Covid poate afecta indirect regiunile creierului identificate din cauza febrei sau a lipsei de oxigen.
