vineri, ianuarie 22, 2021
Elena Oceanu

Miercurea e ziua în care se fac întreruperi de sarcină la termen înaintat la clinica  Women’s Center  din Statele Unite ale Americii.

O angajată a clinicii povestește prin ce trece de fiecare dată când asistă la un avort la termen înaintat.

”Aceste femei sunt atât de însărcinate, mă gândesc mereu. Burțile lor sunt atât de mari și de pline de viață. Aceste femei și-au simțit copiii mișcând. Multe dintre ele știu deja și sexul copilului și, în multe cazuri, acesta e și motivul pentru care avortează. Și-au purtat copiii în pântece cinci luni, adică mai mult de jumătate de drum e deja parcurs.

Săptămâna trecută, un coleg de-al meu a postat o fotografie a unei tinere care venise la clinică să avorteze. Era însărcinată cu gemeni în 20 de săptămâni dar avea deja fiice și nu își mai dorea. În câteva ore, poza a ajuns virală. Mii de oameni din toată lumea au început să trimită mesaje în care doreau să-i ofere sprijin financiar, unii chiar voiau să adopte fetițele.
Avortul la termen înaintat este legal în SUA, așa că nu putea fi împiedicată să facă ce îți dorea. Interdicţia privind avortul prin naştere parţială opreşte doar utilizarea acelei proceduri. Acum, atâta timp cât copilul este dezmembrat înainte de fi scos din uter, este perfect legal. Uitaţi-vă la legile din statul dumneavoastră. Țineți minte că, în orice stat care are excepții pentru starea de sănătate a mamei, acest lucru poate însemna că, dacă o femeie are arsuri la stomac, aceasta este o amenințare pentru sănătatea ei. Un avort la termen târziu costă de la 2.000 dolari și poate ajunge până la aproximativ 15.000 dolari, în funcție de cât înaintată este sarcina.Am fost la Muzeul Holocaustului din Washington. Acolo sunt grămezi peste grămezi de păr ras de la evreii din lagărele de concentrare. Sunt milioane de perechi de pantofi aparținând copiilor care au fost uciși doar pentru că erau evrei. Imaginile miilor de cadavre îngrămădite unele peste altele suntșocante și înspăimântătoare. La un moment dat am hotărât că nu mai puteam privi. Am fost dezgustată că acest lucru s-a putut întâmpla fără ca o revoluție să răstoarne un guvern care ar accepta crima drept status quo.

Știu că e controversat să spun asta, dar avortul este cu adevărat holocaustul generației mele. Cum ar fi dacă am pune trupurile celor 50 de milioane de copii avortaţi, îngrămădite unele peste altele, într-un muzeu? Cum ar fi dacă am strânge şi am expune toate hainele pe care ei nu le vor purta și jucăriile cu care ei nu se vor juca? Dacă fiecare dintre noi ar trebuit să privească un avort la termen târziu, cu siguranță o revoluție ar avea loc, nu-i aşa?

După ce Holocaustul s-a încheiat, civilii germani au fost duşi în lagărul de concentrare de la Buchenwald pentru a vedea atrocitățile comise acolo. Au spus: „Noi nu am știut.” Acum, datorită mass-mediei şi internetului, nu avem nici o scuză pentru ignoranță.

Fata despre care v-am spus mai devreme a făcut avortul, chiar dacă ar fi putut primi orice fel de ajutor ar fi avut nevoie. Ea a recunoscut că nu îşi dorea fete și că nu îi era nici un pic de milă pentru copiii ce îi purta în pântece. Avorturi ca acestea se întâmplă peste tot în țară, în fiecare zi. Sper că imaginea acestei fete a indignat multă lume şi i-a provocat să facă ceva.”