sâmbătă, iunie 25, 2022

Potrivit statisticilor unul din trei europeni și unul din doi americani se confruntă de-a lungul vieții cu o alergie. Alergia chiar a ajuns să fie considerată o boală modernă, principlaii factori declanșatori fiind legați de stilul de viață.

În cadrul unui interviu pentru HotNews prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică a explicat cum ne afectează viața alergiile.

Te-ar mai interesa: Monica Pop, după ce a fost operată de cancer pentr...

„Este clar că prevalența alergiilor este în creștere”

Medicul Carmen Bunu Panaitesc tratează atât copii, cât și adulți și susține că dintre pacienții care îi depășesc pragul cabinetului cu suspiciune de alergie, doar 50-60% chiar se confruntă cu acest diagnostic.

„Nu orice pare alergie este alergie. Nu orice tuse înseamnă astm alergic, nu orice nas înfundat sau strănut înseamnă rinită alergică. Nu orice reacție cutanată înseamnă o boală alergică. Foarte mulți cred că urticaria este de cauză alergică, dar doar 10% dintre urticariile cronice au patologie de acest tip”, spune medicul.

Cele mai frecvente tipuri de alergii

„Pentru a vorbi despre cele mai frecvente boli alergice, trebuie să vorbim mai întâi despre care sunt principalele alergene”, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Te-ar mai interesa: Depresie după avort spontan: 5 moduri de a face fa...

„Prima categorie este reprezentată de alergenele aeropurtate sau aeroalergene, care includ atât alergene din afara locuinței – polen, diverse tipuri de mucegaiuri sau fungi – cât și cele de interior – acarieni, praful din casă, mucegaiurile de casă, scuamele animalelor de companie.

Alergie

Toate aceste aeroalergene induc în special afecțiuni de rinită și rinoconjunctivită alergică, iar expunerea la aceste aeroalergene poate să producă și simptome la nivel cutanat, spune medicul. Spre exemplu, un copil alergic la acarienii din praful de casă poate să facă o formă severă de dermatită atopică.

Te-ar mai interesa: Val de căldură cu consecințe grave asupra populați...

„Am pacienți care nu au niciun fel de simptomatologie respiratorie, așa cum te-ai aștepta, dar au forme de dermatită atopică severă, agravată de această sensibilizare la acarieni”, explică medicul Carmen Bunu Panaitescu.

O altă categorie sunt alergenele alimentare. Aici, cu toate că se consideră că foarte multe alimente pot să inducă alergii, totuși, cele mai multe alergii sunt legate de câteva alimente, spune medicul Carmen Bunu Panaitescu.

Te-ar mai interesa: Boala lui Traian Băsescu. Profesorul Ciurea: E o d...

Primele alimente care provoacă alergii la copii sunt laptele și oul – în general albușul, apoi făina, soia, diversele tipuri de nuci, alune, arahide. La acestea se adaugă apoi peștele și crustaceele. „Acestea sunt de departe cele care induc alergii cel mai frecvent, însă orice aliment poate să inducă o reacție alergică”, subliniază medicul.

A treia categorie de alergene sunt medicamentele. „Aici este o pleiadă de discuții despre cât de multe reacții adverse au medicamentele și, dacă cineva se uită pe prospectul unui medicament, la aproape toate scrie că este risc de hipersensibilitate. Este adevărat, fiind o substanță străină, este risc de a dezvolta o reacție de tipul acesta, de hipersensibilitate. Nu neapărat o reacție alergică, dar tot o reacție de respingere față de medicament.”

Te-ar mai interesa: Cum arată viitoarea soție a lui George Simion. Ili...

Iar în final, pentru că suntem în sezonul cald, sunt alergiile la venin de insecte – cel mai frecvent la albină și viespe – care pot fi atât de severe încât să inducă șoc anafilactic.

Practic, șocul anafilactic este și cea mai severă formă a unei reacții alergice și este frecvent asociat cu alergiile alimentare, cu înțepăturile de insecte sau medicamente, explică dr. Carmen Bunu Panaitescu.

Cum se diagnostichează o alergie

La baza creșterii numărului de pacienți alergici stă, cel mai probabil, și faptul că există posibilitatea ca ele să fie diagnosticate din ce în ce mai bine, declară dr. Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, pentru HotNews.ro.

„Pe lângă faptul că alergologul știe să facă o anamneză corectă, el poate să scoată din istoricul pacientului acele elemente care relevă dacă este vorba despre o alergie și despre ce tip de alergie este vorba, există testele cutanate cu diverse alergene care arată reacția pielii față de alergen, dar, în momentul de față, nivelul superior îl constituie testele de sânge care evaluează prezența anticorpilor specifici de tip IgE față de fiecare alergen.”

”Și, mai mult, pentru fiecare moleculă alergenică dintr-un alergen – pentru că, atunci când spunem acarian de exemplu, nu tot acarianul este alergenic, dar are peste 25 de mici fragmente moleculare care pot să provoace alergii. Și marele progres în cercetarea alergologică este să știm cât de mult are impact asupra simptomatologiei și riscului pacientului fiecare dintre aceste molecule dintr-un alergen. Iar acest lucru caracterizează alergologia moleculară – cea prin care poți să spui care moleculă de alergen a indus sensibilizare, iar acest lucru înseamnă personalizare – pentru fiecare pacient faci pattern-ul, tipologia de sensibilizare”, explică medicul.

”Dintr-un aliment, de exemplu, dacă vorbim despre lapte – sunt molecule care pot să provoace alergie, dar care nu va duce niciodată de șoc anafilactic, pentru că sunt molecule care se digeră și sunt distruse prin preparare termică sau poți să îi spui pacientului că are risc de a face șoc anafilactic dacă acele molecule din lapte sunt cele care sunt rezistente la digestie și la prelucrarea termică”, mai spune dr. Carmen Bunu Panaitescu.

„Practic, în momentul de față, putem preciza clar care este alergen sensibilizant, care sunt moleculele corespunzătoare acestuia și care este riscul asociat cu această sensibilizare – în cazul alimentelor, riscul de a face șoc anafilatic, iar în cazul alergenelor din aer, riscul de a avea o formă persistentă de rinită și evoluție către astm”, explică medicul.

„Este net avantajul unui astfel de test. Este adevărat, ai nevoie de o specializare medicală care să te ajute să direcționeazi investigațiile alergologice moleculare către alergenul cel mai probabil.”

”Un al doilea avantaj al acestor teste moleculare este faptul că îți arată reacțiile încrucișate: spre exemplu, dacă pui pe piele mai multe alergene din aer și din alimente care au componente moleculare comune, vei avea reacție la toate. Dar, dacă faci aceste teste moleculare, poți vedea că de fapt este vorba despre o reacție încrucișată între diverse alergene care au așa-numitele panalergene – alergene comune mai multor altor tipuri de alergene, dar care nu dau de fapt simptomatologie, dau doar reacție cutanată. Și atunci poți spune: da, iată acesta este alergenul cauzator al bolii, iar restul sunt reacții încrucișate.”

„Marele avantaj pentru pacient: tratând alergia pentru alergenul sensibilizant se controlează și reacțiile încrucișate”, subliniază Carmen Bunu Panaitescu.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private