Sari la conținut

Cum îți poți crește nivelul de oxigen din sânge în mod natural? Este incredibil de SIMPLU

Sursă foto: arhiva doctorulzilei.ro

Creșterea oxigenului din sânge vă crește  nivelul de energie; deoarece celulele au nevoie de oxigen pentru a produce energie. De asemenea, îmbunătățește sistemul imunitar și funcția cognitivă, prin îmbunătățirea concentrării și a memoriei. Astăzi, explorăm 9 moduri prin care puteți crește nivelul de oxigen din sânge în mod natural.

9 moduri de a crește nivelul de oxigen din sânge în mod natural

În primul rând, cum vă măsurați nivelul de oxigen din sânge?

Nivelul de oxigen din sânge, sau saturația de oxigen, indică cât de mult oxigen transportă celulele roșii din sânge. Oricine poate măsura acest lucru cu un pulsoximetru (pulse ox); acesta este un dispozitiv non-invaziv cu un senzor plasat pe vârful degetului. Sau medicul dumneavoastră poate măsura acest lucru cu precizie, cu un test de gaze din sânge arterial, în care sângele este extras din artera de la încheietura mâinii.

Apoi, ce se întâmplă cu corpul tău când nivelul de oxigen din sânge este prea scăzut?

Nivelurile normale de oxigen din sânge variază între 75 și 100 de milimetri de mercur. (mm Hg); citirea pulsului este de 95 până la 100%. Deficitul de oxigen poate apărea dacă este sub 60 mm Hg; sau citirea pulsului scade sub 95%.

Atunci când nivelul de oxigen din sânge este insuficient, este diagnosticată hipoxemia, care provoacă și hipoxie, în care nivelurile scăzute de oxigen afectează negativ sănătatea organelor.

Bolile pulmonare, cum ar fi astmul, pneumonia, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bolile de inimă și apneea în somn, pot fi cauza hipoxemiei. Simptomele hipoxemiei sunt dureri de cap, dificultăți de respirație, tuse, bătăi rapide ale inimii, modificări ale culorii pielii și buzelor.

Numărul 9. „Mâncatul alimentelor bogate în fier”.

Oamenii care trăiesc într-un mediu hipoxic, cum ar fi locurile de mare altitudine, sau care au hipoxemie, au nevoie de mai mult fier pentru a produce hemoglobină. Oxigenul difuzează prin mici saci de aer în formă de balon din plămâni, numiti alveole, și intră în fluxul sanguin.

Se leagă de hemoglobina din celulele roșii din sânge și călătorește în fiecare parte a corpului. Deoarece deficiența de fier este frecventă la copii, femeile însărcinate, femeile de vârstă reproductivă, sportivii și persoanele în vârstă, monitorizarea aportului alimentar de fier este esențială.

Surse mari de fier sunt carnea, ouăle, laptele, fasolea, lintea, nucile, semințele și cerealele fortificate cu fier.

Numărul 8. „Bea suc de sfeclă roșie”.

Sfecla roșie este bogată în nitrați, care este folosit pentru sinteza oxidului nitric. Oxidul nitric este un compus care are efecte benefice pentru repararea vaselor de sânge și scăderea tensiunii arteriale, ceea ce duce la creșterea livrării de oxigen către organe.

Un studiu pe indivizi activi a arătat că suplimentarea cu suc de sfeclă roșie timp de 3 zile a crescut semnificativ absorbția de oxigen. Pe lângă sucul de sfeclă roșie, puteți obține nitrați în mod natural din spanac, salată verde, morcov și cartofi.

Numărul 7. „Mâncați alimente cu creatină”.

Creatina este un aminoacid care se găsește în toate celulele corpului. Joacă un rol important în țesuturile în care organismul are nevoie de putere instantanee, cum ar fi mușchii; de aceea, sportivii suplimentează cu el, pentru a-i ajuta să se antreneze și să îmbunătățească performanța musculară.

Un studiu a arătat că suplimentarea cu creatină timp de 2 săptămâni, a ajutat la îmbunătățirea forței musculare și a funcției pulmonare, în timpul reabilitării pacienților care au avut boli pulmonare, cum ar fi BPOC sau astm.

Creatina poate crește nivelul de oxigen din sânge facilitând schimbul de oxigen-dioxid de carbon. Puteți obține creatină în mod natural din carne slabă, pește și lactate.

Numărul 6. „Ia-ți antioxidanții: vitamina C și E”.

Stresul oxidativ apare atunci când starea antioxidantă a corpului tău scade sau când speciile reactive de oxigen (ROS) cresc, din cauza nevoilor metabolice crescute, a nivelului ridicat de oxigen sau a poluanților din mediu. ROS sunt radicali liberi care conțin oxigen și reacționează cu ușurință cu alte molecule dintr-o celulă, provocând daune ADN-ului, ARN-ului și proteinelor și chiar „moartea celulei”.

Stresul oxidativ poate duce la boli pulmonare cu probleme de respirație. Celulele pulmonare sunt expuse la cantități mari de oxigen, astfel încât sunt foarte susceptibile la stresul oxidativ. Într-un studiu clinic din 2018, s-a demonstrat că vitaminele C și E administrate împreună pacienților cu leziuni pulmonare cresc semnificativ nivelul de oxigen.

Aceste două vitamine acționează ca antioxidanți pentru a capta ROS și le face inofensive.

Puteți obține vitamina C dietetică din portocale, mandarine, kiwi, căpșuni, broccoli și vitamina E din uleiuri vegetale precum uleiul de măsline și floarea soarelui și nuci și semințe.

Numărul 5. „Consumați mai puțină sare”.

Consumul ridicat de sare poate provoca hipertensiune arterială, care îngustează vasele de sânge, ducând la scăderea oxigenului la organe. Alimentele care conțin cantități mari de sare includ slănină, brânză, murături, salam, nuci sărate și prăjite uscat, sos de soia și, cel mai important, alimente ambalate. Când consumați aceste alimente, asigurați-vă că vă controlați dimensiunea porției.

Numărul 4. „Tehnici de respirație și exerciții”.

După cum sugerează Asociația Americană a Plămânilor, respirația cu tehnicile potrivite și exercițiile aerobice pot îmbunătăți eficiența pulmonară pentru respirație. În mod normal, plămânii tăi sunt elastici, dar cu boli pulmonare și hipoxemie, își pierd elasticitatea, făcând mai puțin spațiu pentru ca diafragma să funcționeze pe deplin.

Deci, mușchii gâtului, pieptului și spatelui sunt folosiți pentru respirație. Această schimbare are ca rezultat scăderea nivelului de oxigen din sânge și scăderea capacității de efort.

Respirația cu diafragmă, cunoscută în mod obișnuit sub numele de respirație abdominală, este predată de specialiștii în reabilitare pentru a ușura respirația pacienților cu boli pulmonare. Cu aceste exerciții, vă puteți întări mușchii, făcând posibilă respirația normală. Diafragma poate prelua controlul înapoi cu exerciții de respirație, iar nivelul de oxigen din sânge poate crește.

Tehnici de respirație

Numărul 3. „Schimbați poziția de dormit”.

În bolile pulmonare și hipoxemie, fluxul de aer este perturbat deoarece plămânii sunt mai puțin elastici, iar căile respiratorii devin mai înguste.

În timpul somnului, hipoxemia crește aritmia cardiacă, care poate afecta speranța de viață.

În timp ce dormi, unele poziții te ajută să respiri cu ușurință și permit mai mult oxigen să pătrundă în plămâni, așa cum sugerează British Lung Foundation.

  • Prima pozitie. Folosind o pernă pentru a-ți susține capul, întinde-te pe o parte pe podea și îndoaie ușor genunchiul piciorului pe care stai întins, cu piciorul de sus drept. Această poziție ar trebui să vă ajute atunci când vă simțiți fără suflare.
  • Poziția a doua. Așezați-vă în fața mesei, apoi aplecați-vă și odihniți-vă brațele și capul, pe perna de pe masă. Acest lucru ar trebui să vă ajute atunci când vă simțiți fără respirație.

Numărul 2. „Renunțați la fumat”.

Statisticile la nivel mondial arată că fumatul este cauza numărul unu a bolilor care pot fi prevenite și a decesului. Țigările conțin mii de substanțe chimice nocive care provoacă hipoxemie, boli pulmonare precum BPOC, bronșită cronică și cancer pulmonar. Un studiu a arătat că fumatul unui pachet pe zi provoacă hipoxie tisulară, ducând la disfuncții celulare sau la moarte.

De asemenea, fumatul îngustează vasele de sânge și provoacă o pierdere a elasticității, astfel încât livrarea de oxigen către țesuturi este scăzută. Dacă ești fumător, ar trebui să te gândești să renunți pentru a preveni problemele de respirație și bolile pulmonare.

Numărul 1. „Mâncați alimente bogate în magneziu”.

Oxigenul difuzează de la alveolele din plămâni la vasele de sânge. Când vasele de sânge se lărgesc, difuzia oxigenului crește.

Magneziul ajută la relaxarea mușchilor plămânilor și la creșterea fluxului de aer, ducând la o livrare crescută de oxigen în sânge. Prin urmare, magneziul poate ameliora dificultățile de respirație și simptomele astmului bronșic, în care căile respiratorii devin strânse, ceea ce face dificilă respirația.

Deficitul de magneziu poate crește tensiunea arterială, ceea ce duce la scăderea nivelului de oxigen din sânge.

Într-un studiu clinic realizat în 2012, magneziul a fost administrat pacienților cu boli pulmonare. Acest lucru a dus la scăderea tensiunii arteriale și, mai important, la îmbunătățirea saturației cu oxigen din sânge.

Alimentele bogate în magneziu pe care le puteți adăuga în dieta dvs. includ banane, iaurt, avocado, ciocolată neagră, migdale, cereale integrale, boabe de lima, semințe de dovleac și spanac.

Tănasă Sabina

Sabina Tanasa, este redactor la www.doctorulzilei.ro din anul 2020, a fost colaborator la despreSpa.ro, owner and founder la MobileWish.ro și la Ulei Cocos Romania - VivaCoco. Este licentiata a Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași si ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel