Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan, SUA, arată că stresul afectează celulele sistemului imunitar, care au rol în protecția organismului
Dana Lascu
Stresul determină anumite celule să elibereze substanțe chimice care duc la boli inflamatorii sau alergii. Practic, stresul ne îmbolnăvește deturnând celulele sistemului imunitare de la rolul lor primordial. Cercetătorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au identificat determinat, practic, etapele acestui proces. Studiul lor arată că stresul afectează răspunsul de apărare al organismului sau substanțele care luptă contra bacteriilor și virușilor, amplificând reacțiile inflamatorii sau alergice, precum în cazul sindromului colonului iritabil, astmului sau a bolilor autoimune.
Studiul care a fost publicat în Jurnalul de Biologie a Leucocitelor (Journal of Leukocyte Biology) arată că receptorii de stres, CRF1 (factorul de eliberare a corticotropinei) transmit semnale către anumite celule ale sistemului imunitar, mai precis mastocitelor, controlând astfel cum protejează ele organismul.
Mastocitele sunt „deturnate”
Mastocitele, un tip de celule din sânge, sunt actori principali în răspunsul antiinflamator, precum hipersensitivitatea sau reacțiile alergice, atunci când sistemul imunitar luptă contra unei amenințări identificate. Aceste celule, însă, sunt eliberate și atunci când organismul respectiv este afectat de stres.
Adam Moeser, unul dintre profesorii asociați care este specializat în afecțiuni provocate de stres, a explicat, pentru DailyMail Online, că mastocitele declanșate în timpul perioadelor obositoare sunt vulnerabile și practic sub controlul receptorilor de stres.
„Când asta se întâmplă, CRF1 obligă mastocitele să elibereze substanțe chimice care dus la apariția afecțiunilor inflamatorii sau alergice, precum sindromul colonului iritabil, astmul, alergii alimentare care amenință serios viața sau afecțiuni autoimune, precum lupus”, a explicat Moeser.
Cum „manageriezi” stresul
RESPIRĂ: Hormonul noradrenalină este eliberat în timpul perioadelor stresante. Îi face pe oameni să transpire, să respire greu și accelerează bătăile inimii, potrivit experților dela Facultatea de Medicină de la Harvard.
STAI ÎN PICIOARE: Statul în picioare le permite plămânilor să se umple cu aer, îmbunătățind aportul de oxigen și reducând semnificativ producția de coirtizolului, un hormon al stresului, a arătat dr. Sheela Raja, psiholog clinic și asistent universitar la Universitatea din Chicaho, Illinois, SUA, pentru Naperville Magazine.
EVITĂ COFEINA: Băuturile cu cofeină pot provoca insomnie, nervozitate șți accelerează ritmul cardiac, toate acestea putând agrava starea de stres, arată Dr. Mark Hyman.
FĂ EXERCIȚII: Activitatea sportivă determină eliberarea hormonului fericirii, adică a endorfinelor, care contrabalansează străzile de anxietate, potrivit Asociației Americane de Anxietate și Depresie.
