Din cuprinsul articolului
Cunoscute sub denumirea de boala venelor, varicele sunt dilatări permanente, cu deformări neregulate ale unor vase de sânge superficiale sau profunde, mai ales la picioare. Boala este cauzată de pierderea elasticităţii peretelui venos, relaxarea musculaturii netede şi creşterea presiunii fluxului sanguin.
În mod greşit se consideră că prezenţa varicelor la picioare ar fi doar o chestiune de estetică, necesitând acoperirea lor cu pantaloni şi fuste lungi. Faptul că apar multe complicaţii (dureri acute, crampe, oboseală, umflarea gleznelor şi ulceraţii) demonstrează gravitatea bolii.
Termenul de varice derivă de la cuvântul latin „varix-varicis“ care înseamnă strâmb, răsucit, indicând forma deformată a venelor umflate, vizibile sub piele, uneori roşii sau vineţii.
Boala apare atât la vârstnici, cât şi la tineri, la care calitatea vieţii este profund afectată de posibile îmbolnăviri grave: ateroscleroza coronariană, infarctul miocardic, atacul cerebral, ulcere varicoase, flebită, tromboză, arterită, embolii, tulburări de circulaţie sanguină, gangrene.
Se apreciază că 20% dintre adulţi prezintă varice la picioare, mai frecvente de patru-cinci ori la femei decât la bărbaţi, îndeosebi la gravide, leuze, obeze şi cu constipaţii cronice.
În România, incidenţa bolii este foarte mare, fiind afectate una din patru femei şi unul din 15 bărbaţi, la care venele sunt, parţial sau total, obturate cu depozitele de ateroame depuse pe pereţii interiori.
Dacă analizăm cauzele bolii, se poate spune că formarea varicelor poate fi cauzată de unele predispoziţii ereditare, fiind transmisibilă, de la părinţi, fragilitatea vasculară, îngroşarea şi sclerozarea venelor, acumularea de colesterol şi fixarea ateroamelor.
Cele mai frecvente varice se formează la persoane cu profesii care impun statul prelungit în picioare (frizeri, coafeze, portari, ospătari, bucătari, vânzători, spălătorese, ţesătoare, stomatologi, farmacişti). Chiar şi persoanele cu viaţă sedentară, în casă sau la locul de muncă, sunt predispuse la varice; picioarele se umflă la nivelul gleznelor, frecvent cu dureri, mâncărimi în lungul venelor, eczeme şi ulceraţii grave.
Boala avansează spre tromboflebită, cu risc de embolie pulmonară sau cerebrală, în urma desprinderii unui cheag de sânge, care se blochează în plămâni sau în creier.
O complicaţie agravantă a varicelor este ulcerul varicos care provoacă o rană deschisă, greu vindecabilă. Apare în treimea inferioară a gambei, mai ales la nivelul gleznei piciorului stâng şi pe pulpă.
Dintre persoanele cu varice evidente, circa 20% ajung la ulcer varicos, femeile fiind de patru ori mai afectate decât bărbaţii.
Dintre cauzele ulceraţiei, mult influenţează traumatismele locale cu necrozări de ţesuturi, scărpinatul puternic (grataj), tulburările endocrine şi metabolice, existenţa diabetului zaharat, anemia avansată, excesul greutăţii corporale, hipertensiunea arterială, lipsa exerciţiilor fizice, o dietă alimentară sărăcăcioasă şi lipsa igienei locale.
Din ulceraţie începe să curgă un lichid, uneori amestecat cu sânge sau cu puroi, în urma suprainfectării cu microbi. Dacă pacientul suferă de diabet zaharat, vindecarea este îndelungată, timp de luni şi chiar ani.
Tratamentele naturiste
În tratarea varicelor şi a ulceraţiilor se recomandă speciile de plante bogate în taninuri, flavonoide şi vitamina K, cu proprietăţi antiinflamatoare şi astringente, cu rol de ameliorare sau vindecare a afecţiunilor şi de a înlătura blocajele apărute în circulaţia venoasă a sângelui.
Reţetele fitoterapeutice, folosite intern sau extern, au rolul de a păstra tonusul venelor şi a capilarelor fragile, prin întărirea pereţilor şi de a înlătura blocajele existente în circulaţia sângelui, cicatrizând rănile formate şi diminuând procesele inflamatoare şi edemele la nivelul gambei.
Reţeta autorului include un decoct din:
– herba de sulfină, coada calului şi traista ciobanului;
– flori şi coaja fructelor de castan sălbatic;
– frunze de viţă-de-vie roşie, alun şi salvie;
– rădăcini de tătăneasă şi scoarţă de salcie.
Tratamentele externe se fac cu:
– comprese din frunze de alun, frunze de salvie sau seminţe de in, aplicate pe zonele cu varice, cu efect de epitelizare şi vindecare a rănilor;
– cataplasme locale cu frunze proaspete de varză sau de castan (bogate în aescină, care intensifică fluxul sanguin);
– băi cu decoct concentrat din rădăcină de tătăneasă, frunze de nuc şi pelin, cu efecte antiinflamatoare, analgezice şi cicatrizante;
– masaj cu tincturi sau unguente, preparate din obligeană, coaja fructelor de castan şi scoarţă de stejar sau salcie.
Apiterapia recomandă:
– melită din miere de salcâm, amestecată cu pulbere din muguri de alun, arin, castan şi stejar;
– tinctură de propolis 5%, pulverizată pe rană, după care se aplică un unguent din propolis 20% în vaselină.
Regimul alimentar
După primele semne de varice şi de ulceraţii varicoase se adoptă un regim alimentar de cruţare timp de două-trei săptămâni, numai cu lichide (ceaiuri, sucuri de legume) şi crudităţi.
Sunt indicate legumele bogate în vitamine naturale (ardei, tomate, salată, castraveţi, pătrunjel, mărar, ridiche, vinete), asezonate cu ulei de măsline. Prin conţinutul bogat în apă, aceste legume hidratează ţesuturile, iar antioxidanţii protejează venele.
Bune rezultate dau amestecurile de sucuri cu sfeclă roşie, morcov, varză albă, mere roşii şi ţelină, care se consumă timp de două zile pe săptămână, în cure de două luni. Consumul de tomate reduce vâscozitatea sângelui şi, implicit, riscul de tromboză şi ateroscleroză.
Sunt deosebit de eficiente curele de patru-cinci săptămâni cu citrice (lămâi, portocale, mandarine, grepfruturi), bogate în vitamine, nutrienţi şi flavonoizi, care ajută la menţinerea elasticităţii pereţilor venelor.
Necesarul proteic poate fi asigurat printr-un grătar din carne slabă, peşte (macrou, heringi, păstrăv) şi ouă fierte, pentru consolidarea masei musculare şi buna funcţionare a venelor.
În timpul mesei se vor adăuga la alimente condimente stimulatoare pentru circulaţia sângelui (scorţişoară, cuişoare, ghimbir, coriandru şi ardei).
În aceste zile sunt interzise carnea de porc, raţă şi gâscă, grăsimile animale, mezelurile şi conservele. Se limitează dulciurile rafinate (prăjituri, ciocolată), cafeaua, tutunul şi băuturile alcoolice.
Regimul de viaţă va evita statul prelungit în picioare sau şezând, fără mişcare. Programul lung de lucru, la birou, la calculator sau acasă la televizor, va fi întrerupt cu pauze dese şi mişcări pentru reluarea unei circulaţii sanguine normale.
Zilnic se recomandă multă mişcare în aer liber, prin mers pe jos pe distanţe mici (maximum 2-3 km), eventual mersul desculţ prin apă şi practicarea de exerciţii fizice sau sporturi uşoare.
În zilele de vară se fac băi locale de soare, zilnic până la ora 10, urmate de stropiri cu apă.
Îmbrăcămintea va fi lejeră, fără pantaloni strâmţi pe picior şi fără jartiere circulare. Încălţămintea va fi comodă, renunţând la tocuri înalte.
De reţinut că tratamentele varicelor şi ale ulcerelor varicoase sunt de lungă durată şi necesită o mare atenţie pentru a evita infecţiile, cu pericolul septicemiei.
