Sari la conținut

De ce mor oamenii în jurul vârstei de 80 de ani? Oamenii de știință au rezolvat, în sfârșit, acest mister

asistenta sociala
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
A fost adoptat proiectul de lege privind reforma asistenței sociale

De ce mor oamenii în jurul vârstei de 80 de ani? Oamenii de știință au rezolvat, în sfârșit, acest mister.

După pandemia de COVID-19, speranța de viață a scăzut din cauza unui număr mare de decese. Îmbătrânirea, fiind un proces complicat, este influențată de deteriorarea moleculară a țesuturilor și celulelor.

De ce mor oamenii în jurul vârstei de 80 de ani? Oamenii de știință au rezolvat, în sfârșit acest mister 

Retoric vorbind, cine nu vrea să trăiască o viață lungă, sănătoasă, fără boli! Conceptul de a trăi o viață lungă nu este nou. Cu toate acestea, vedem că foarte puțini oameni trăiesc până la 100 de ani și mai mult, mai ales în zonele non-albastre.

În aceste zone, majoritatea oamenilor mor în jurul vârstei de 80 de ani, iar experții au decodificat acum secretul. Anterior, experții au stabilit că cheia longevității a fost dimensiunea: animalele mai mici ard mai multă energie mai repede decât omologii lor mai mari.

Aceasta înseamnă că schimbarea celulelor lor a fost mai rapidă, ceea ce este legat de o scădere rapidă. Potrivit unei noi cercetări de la Institutul Wellcome Sanger din Cambridge, viteza daunelor genetice ar putea fi cheia supraviețuirii.

Cum definește mărimea longevitatea?

Potrivit experților, animalele cu viață lungă își pot încetini cu succes rata mutațiilor ADN, indiferent de vârstă. Acesta ar putea fi motivul pentru care un șobolan poate supraviețui unei girafe – șobolanii- cârtiță golași trec prin 93 de mutații pe an, spre deosebire de 99 la girafe.

Șoarecii, pe de altă parte, experimentează 796 de mutații pe an, ceea ce ar putea explica o viață medie de 3,7 ani. Modificările genetice apar în mod natural în celule.

În cadrul studiului, experții au descoperit că durata de viață a fost invers proporțională cu rata mutațiilor somatice – o variabilă care joacă un rol important în îmbătrânire. Experții au stabilit că, cu cât durata de viață a unui mamifer este mai lungă, cu atât este mai mică rata cu care apar mutațiile.

Se crede că acest lucru deschide porțile către o mai bună înțelegere a procesului de îmbătrânire la om. După pandemia de COVID-19, speranța de viață a scăzut din cauza unui număr mare de decese.

Îmbătrânirea este un proces complex

Îmbătrânirea, fiind un proces complicat, este influențată de deteriorarea moleculară a țesuturilor și celulelor.

Studiul, care a apărut în revista Nature, a afirmat că mutațiile somatice au contribuit la îmbătrânire încă din anii 1950; cu toate acestea, studiul lor a fost o sarcină complicată. Odată cu progresele în tehnologie de secvențiere a ADN-ului, acum putem investiga rolul mutațiilor somatice în îmbătrânire în riscul de îmbolnăvire.

În concluzie, se poate spune că îmbătrânirea este un proces complicat care depinde de rata de rotație celulară – ritmul în care celulele și țesuturile suferă leziuni.

În corpurile mai mici, procesul poate fi mai rapid, ceea ce este legat de declinul rapid. Cu toate acestea, dacă ritmul de schimbare a celulelor este ținut sub control, se poate trăi mai mult decât media de 80 de ani.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel