Din cuprinsul articolului
Un rezultat surprinzător la analizele de sânge îi pune pe mulți oameni în dificultate. Nivelul acidului uric apare crescut, deși alimentația nu s-a schimbat. Pentru mulți pacienți, explicația pare greu de înțeles, deoarece această substanță este asociată frecvent cu consumul de carne roșie, alcool sau alimente bogate în purine.
Medicii spun însă că dieta reprezintă doar o parte din ecuație. Hidratarea, funcția rinichilor, anumite medicamente, stresul metabolic sau predispoziția genetică pot modifica rapid nivelul acidului uric din sânge.
Potrivit specialiștilor, înțelegerea acestor mecanisme este importantă deoarece acidul uric crescut poate duce la gută, probleme renale sau boli cardiovasculare dacă rămâne necontrolat.
Ce este acidul uric și de ce crește
Acidul uric este un produs rezidual rezultat din descompunerea purinelor. Aceste substanțe se găsesc în unele alimente, dar sunt prezente și în celulele corpului.
În mod normal, organismul menține un echilibru între producția și eliminarea acidului uric. Aproximativ două treimi din această substanță sunt eliminate de rinichi prin urină.
Dr. Topoti Mukherjee, specialist în nefrologie și transplant renal la Aster Whitefield Hospital, explică faptul că nivelurile pot crește atunci când acest echilibru se modifică.
„Mulți pacienți sunt surprinși când descoperă că acidul uric a crescut brusc, deși dieta lor nu s-a schimbat. Alimentația este doar o parte a problemei. Dezechilibrul dintre producerea și eliminarea acidului uric poate apărea din mai multe motive”, spune medicul.
Organismul produce acid uric în mod natural
Un factor important este faptul că organismul generează singur purine.
În fiecare zi, celulele se degradează și sunt înlocuite. În timpul acestui proces, purinele sunt eliberate și transformate în acid uric.
Situații care pot crește temporar producția internă includ:
-
infecții
-
inflamații
-
traumatisme
-
efort fizic foarte intens
Cercetări publicate de National Institutes of Health arată că metabolismul intern al organismului contribuie semnificativ la nivelul acidului uric, nu doar alimentația.
Deshidratarea, una dintre cauzele frecvente
Una dintre cele mai frecvente explicații pentru creșterea acidului uric este deshidratarea.
Când organismul nu primește suficiente lichide, rinichii nu mai filtrează eficient substanțele reziduale. Acidul uric rămâne astfel în sânge în loc să fie eliminat.
Acest lucru se poate întâmpla în situații precum:
-
vreme foarte caldă
-
călătorii lungi
-
consum insuficient de apă
-
febră sau transpirație excesivă
Chiar și o deshidratare ușoară poate modifica temporar echilibrul chimic al organismului.
Unele medicamente pot crește acidul uric
Anumite medicamente pot influența modul în care rinichii elimină acidul uric.
Printre cele mai cunoscute se află:
-
diureticele prescrise pentru hipertensiune
-
unele medicamente pentru inimă
-
tratamente utilizate pe termen lung în anumite boli cronice
Aceste medicamente reduc eliminarea acidului uric, ceea ce duce la acumularea lui în sânge.
Specialiștii spun că, atunci când apare o creștere neașteptată, medicii analizează întotdeauna lista tratamentelor administrate pacientului.
Funcția rinichilor influențează direct nivelul acidului uric
Rinichii sunt principalul sistem de filtrare al organismului. Ei elimină aproximativ două treimi din acidul uric produs zilnic.
Dacă funcția renală scade chiar și ușor, această substanță se poate acumula.
Probleme care pot afecta eliminarea acidului uric includ:
-
boala renală cronică
-
sindromul metabolic
-
hipertensiunea
-
diabetul
În aceste cazuri, dieta singură nu este suficientă pentru a menține nivelul acidului uric în limite normale.
Stresul metabolic poate declanșa creșteri temporare
Situațiile de stres fizic sau metabolic pot modifica rapid metabolismul purinelor.
Exemple frecvente sunt:
-
exercițiul fizic extrem
-
infecțiile severe
-
dietele drastice
-
postul prelungit
-
pierderea rapidă în greutate
În aceste situații, organismul descompune mai intens țesuturile și rezervele de energie, ceea ce crește producția de acid uric.
De aceea, sportivii sau persoanele care țin diete restrictive pot observa uneori valori crescute la analize.
Rolul geneticii și al metabolismului
Genetica joacă și ea un rol important.
Unele persoane moștenesc gene care influențează modul în care organismul produce sau elimină acidul uric. Două persoane cu aceeași dietă pot avea valori complet diferite.
De asemenea, anumite condiții metabolice cresc riscul de hiperuricemie:
-
obezitatea
-
rezistența la insulină
-
hipertensiunea
-
sindromul metabolic
Aceste afecțiuni modifică modul în care organismul procesează substanțele reziduale.
Cum poate fi controlat acidul uric
Medicii spun că menținerea nivelului acidului uric nu depinde doar de evitarea anumitor alimente. Abordarea trebuie să fie mai amplă.
Printre măsurile recomandate se află:
-
consumul suficient de apă pe parcursul zilei
-
evitarea dietelor extreme sau a postului prelungit
-
exercițiul fizic moderat
-
controlul tensiunii arteriale
-
monitorizarea sănătății metabolice
În unele cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos pentru a reduce nivelul acidului uric și a preveni complicațiile.
De ce nu trebuie ignorat acidul uric crescut
Acidul uric ridicat nu produce întotdeauna simptome la început, însă poate duce la probleme serioase.
Cele mai cunoscute sunt:
-
guta
-
pietrele la rinichi
-
afectarea funcției renale
-
inflamații articulare
Din acest motiv, medicii recomandă evaluarea completă atunci când analizele arată o creștere neașteptată.
În multe situații, cauza nu se află în farfurie, ci în modul în care organismul produce sau elimină acidul uric. Identificarea acestor factori ajută la controlul problemei și la prevenirea complicațiilor pe termen lung.
