Din cuprinsul articolului
Un număr tot mai mare de pacienți opresc tratamentul cu statine din cauza efectelor secundare. Un studiu amplu arată însă că multe dintre aceste efecte pot să nu fie cauzate de medicament, schimbând perspectiva asupra siguranței acestora.
Statinele sunt printre cele mai prescrise medicamente din lume, utilizate pentru scăderea colesterolului și reducerea riscului de infarct și accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, în ultimii ani, tot mai mulți pacienți au decis să întrerupă tratamentul, invocând efecte secundare precum dureri musculare, oboseală sau probleme cognitive.
Problema este că noile cercetări pun sub semnul întrebării cât de reale sunt aceste efecte.
Ce spun studiile recente despre statine
Un studiu amplu, publicat in The Lancet si realizat pe date provenite din peste 150.000 de pacienți, a concluzionat că majoritatea efectelor adverse atribuite statinelor nu sunt, de fapt, cauzate de medicament.
Analiza extinsă, realizată de Cholesterol Treatment Trialists’ Collaboration, a examinat date din 23 de studii clinice randomizate majore. Cercetătorii au descoperit că, pentru aproape toate afecțiunile menționate ca posibile efecte secundare în prospectele medicamentelor, nu a existat o creștere semnificativă statistic a riscului asociată cu utilizarea statinelor.
În studiile clinice randomizate, simptome precum:
- pierderi de memorie
- depresie
- tulburări de somn
- oboseală
- creștere în greutate
… au apărut în aceeași proporție atât la pacienții care luau statine, cât și la cei care luau placebo.
Acest lucru sugerează că multe simptome ar putea fi legate de alți factori (vârstă, stil de viață, anxietate sau alte boli), nu de medicament în sine.
Efectele secundare reale. Ce este confirmat
Deși majoritatea temerilor nu sunt susținute de dovezi solide, cercetările au identificat câteva efecte reale, dar rare:
1. Creșteri ușoare ale enzimelor hepatice: A fost observată o creștere mică (aproximativ 0,1%) a rezultatelor anormale ale analizelor de sânge pentru ficat, însă acest lucru nu s-a tradus printr-o rată mai mare a unor afecțiuni hepatice grave, cum ar fi hepatita sau insuficiența hepatică.
2. Simptome musculare: Cercetări anterioare realizate de aceeași echipă au arătat că doar aproximativ 1% dintre persoane prezintă simptome musculare atribuite terapiei cu statine, în special în primul an de tratament, potrivit ScienceDaily.
3. Creșterea glicemiei: Statinele pot crește ușor nivelul zahărului din sânge, ceea ce poate duce la apariția mai timpurie a diabetului la persoanele deja aflate la risc crescut.
4. Reținere de lichide și modificări urinare: Au fost observate creșteri minore ale retenției de lichide (edem) și modificări ale urinei în unele comparații, însă semnificația lor clinică rămâne incertă.
Totuși, chiar și aceste efecte sunt considerate în general ușoare și reversibile.
De ce renunță pacienții la statine
Decizia de a opri tratamentul nu este determinată doar de efecte fizice, ci și de percepție. Mulți pacienți:
- citesc liste lungi de reacții adverse
- se tem de efecte rare, dar mediatizate
- atribuie medicamentului simptome care apar din alte cauze
Această „percepție a intoleranței” este una dintre principalele motive pentru care tratamentul este abandonat, chiar și când nu există dovezi clare că statinele sunt responsabile.
Beneficiul ignorat: protecția cardiovasculară
În ciuda controverselor, statinele rămân una dintre cele mai eficiente terapii pentru prevenirea:
- infarctului miocardic
- accidentului vascular cerebral
- complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu risc crescut
Studiile arată constant că beneficiile depășesc semnificativ riscurile în majoritatea cazurilor.
Deși milioane de oameni au întrerupt tratamentul cu statine din cauza temerilor legate de efecte secundare, dovezile științifice recente sugerează că multe dintre aceste efecte sunt supraestimate sau neatribuite corect medicamentului.
Decizia de a opri statinele nu ar trebui luată pe baza fricii sau informațiilor incomplete, ci întotdeauna în urma unei discuții cu medicul și a unei evaluări individuale a riscului cardiovascular.
