Ura pe care o manifestăm faţă de persoanele din jurul nostru ne fac mai mult rău nouă decât celorlalţi. Este o reacţie psihologică despre care specialiştii spun că ne obligă organismul să intre în alertă pentru „supravieţuire”.
Ura este de fapt un atac, arată psihologii, care afirmă că acţiunea nu rămâne fără un răspuns.
Dimpotrivă, există o reacţie, care reprezintă în esenţă un instinct de apărare.
Corpul va răspunde printr-un exces de cortizon, care însă limitează anumite funcții cum ar fi digestia, în perioada în care acesta are nevoie de energie pentru a se proteja.
În mod obişnuit, organismul produce cortizon în cantităţi mici, în caz contrar am avea probleme cu somnul, dificultăşi digestive, de creştere în greutae, dar şi anxietate.
Funcţiile corpului sunt, prin urmare, perturbate din cauza excesului de cortizon. Pe baza unor investigaţii simple de sânge se poate stabili dacă hormonii stresului sunt peste limitele normale.
Aşa cum testăm nivelul zahărului sau al grăsimilor în sânge, putem, de asemenea, verifica şi cum stăm cu stresul.
Dacă suntem stresaţi, valorile cortizolului vor fi crescute, asemenea tensiunii arteriale, care va fi şi ea la valori mai mari.
Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan spune, de altfel, că stresul, care azi a luat proporţii gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalţi, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii.
Neurologul explică de ce a învățat să îşi controleze emoțiile negative.
”Încerc să nu mă implic afectiv intens, să nu mă enervez. Dacă cineva îmi greşeşte, fac un efort să-l iert, gândindu-mă că poate într-o zi va înţelege şi el ceea ce înţeleg eu acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favorabil sănătăţii”.
