Din cuprinsul articolului
Deranj în culise Comitetului Olimpic, demisia răsunătoare și acuzațiile legate de implicarea factorilor politici ai directorului operațiunilor pentru organizarea Jocurile Olimpice și Paralimpice de Iarnă 2030 din Alpii Francezi. Numită în funcție în urmă cu doar cinci luni, Anne Murac și-a anunțat demisia marți, 9 decembrie, la doar câteva săptămâni după ce au început să se adune norii deasupra proiectului.
Plecarea sa neașteptată subliniază o criză de guvernanță tot mai evidentă, marcată de o supra-implicare a factorilor politici în deciziile cheie.
Comitetul de Organizare a JO (Cojop) Alpes Françaises 2030 a confirmat vestea printr-un comunicat de presă, menționând că Anne Murac și-a exprimat dorința de a părăsi comitetul după ce l-a informat pe președintele Edgar Grospiron.
Patru luni sub semnul întrebării
Deși motivele exacte ale acestei plecări nu au fost comunicate oficial, Cojop a declarat că „respectă” decizia și „salută munca depusă” de Anne Murac. Se recunoaște că ea a contribuit activ la stabilirea primelor repere esențiale pentru planificare, coordonarea pe teren și pregătirea viitoarelor situri. Un proces de recrutare pentru înlocuirea sa va fi lansat „în cel mai scurt timp”.
Anne Murac nu era străină de marea familie olimpică, făcând parte din organigrama Jocurilor de la Paris-2024 ca responsabilă a „clusterului” din Île-de-France. Numirea ei ca directoare a operațiunilor pentru JO 2030 fusese anunțată în luna iulie. Printre responsabilitățile sale principale se număra supravegherea „hărții siturilor” – documentul care atribuie competițiile diverselor discipline celor patru mari poli de organizare (Savoie, Haute-Savoie, Nisa și Briançonnais) – hartă care, de altfel, încă nu a fost finalizată.
O criză a influenței politice
Ziarul Le Parisien, care a anunțat plecarea lui Murac marți dimineață, a evocat „dezacorduri serioase în cadrul guvernanței”. Tensiunile ar fi izbucnit pe fondul omniprezenței factorilor politici în procesul de numire a celor patru directori ai polilor de organizare.
Această demisie se adaugă unei serii de incertitudini și probleme cu care se confruntă organizatorii. Pe lângă finalizarea hărții siturilor, care trebuie să decidă reintegrarea definitivă a stațiunii Val d’Isère pentru probele tehnice de schi alpin și localizarea Jocurilor Paralimpice, mai rămân de soluționat și alte dileme. Printre acestea se numără găsirea locației pentru inelul de viteză (o variantă fiind în Italia sau Olanda) și selectarea sporturilor adiționale (precum trail, escaladă pe gheață, gravel etc.) care vor intra în program.
Săptămâna trecută, Consiliul General din Savoie a anunțat deja că „suspendă până la noi ordine participarea sa” la reuniunile de pregătire a JO-2030, protestând în special împotriva riscului de a deveni o „variabilă de ajustare bugetară”. Hervé Gaymard, președintele Consiliului General, și-a exprimat nemulțumirea că regiunea Savoie nu a fost consultată în legătură cu harta siturilor, a cărei primă versiune oficială este considerată „nesatisfăcătoare”.
CIO își menține încrederea
Pe lângă disputele interne, proiectul este vizat și de proceduri legale. Un colectiv cetățenesc numit „JOP 2030” și alte organizații contestă lipsa „participării publice la procesul decizional”, atât înainte de candidatură, cât și după atribuirea Jocurilor. Plângerile au fost depuse la un organism ONU din Geneva, precum și la mai multe tribunale administrative din Franța.
În ciuda acestor turbulențe, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) pare să își mențină optimismul. În timpul unei vizite efectuate la începutul lunii decembrie pe viitoarele situri din Savoie și Haute-Savoie, CIO le-a transmis organizatorilor „un nivel ridicat de satisfacție” și o „încredere solidă” în bunul mers al pregătirilor. Rămâne de văzut dacă plecarea unei persoane-cheie precum Anne Murac va schimba percepția internațională asupra proiectului.
