Această dietă este cercetată de câțiva ani buni, iar beneficiile sale pentru sănătate apar anual, pe măsură ce noi descoperiri se fac în legătură cu acest stil alimentar.
Dieta mediteraneană este poate cel mai bun stil alimentar din lume. Beneficiile sale pentru sănătate nu mai contenesc.
A fost numită și dieta longevității, chiar și dieta fericirii. Este dieta care se află pe primul loc în topul specialiștilor și a fost desemnată în 2020 cea mai sănătoasă dietă a anului, de 25 de specialiști în nutriție.
Este considerată secretul unei vieți echilibrate și lipsite de probleme de sănătate.
Dieta mediteraneană a fost aleasă în urma a 7 criterii esențiale: eficiența în slăbire pe termen scurt, eficiența în slăbire pe termen lung, prevenția afecțiunilor cardiovasculare, complexitatea nutrițională, riscuri de sănătate și ușurința cu care poate fi adoptată.
Mai mult, dieta mediteraneană ar putea ajuta persoanele în vârstă să prevină fragilitatea cognitivă şi să se menţină în formă, au descoperit cercetătorii, potrivit Press Association.
Un regim alimentar bogat în fructe şi vegetale, ulei de măsline şi peşte stimulează activitatea bacteriilor din stomac asociate unei îmbătrâniri sănătoase şi reduce bacteriile asociate cu reacţiile inflamatorii, au precizat experţi din cinci ţări.
O astfel de dietă ar putea contribui la reducerea progresului fragilităţii şi declinului cognitiv, susţin cercetătorii.
Studiile anterioare au sugerat că o dietă restrictivă, pe care multe persoane vârstnice o urmează, reduce diversitatea microbiomului intestinal.
Experţi din Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda şi Polonia au dorit să vadă dacă urmarea unei diete mediteraneene timp de un an ar putea îmbunătăţi calitatea microbiomului participanţilor la studiu.
Cercetătorii au analizat microbiomul intestinal în cazul a 612 persoane cu vârste cuprinse între 65 şi 79 de ani, din cinci ţări, înainte şi după ce acestea au respectat o dietă existentă sau au trecut la regimul mediteranean.
Noua dietă a fost bogată în fructe, zarzavaturi, nuci, legume, ulei de măsline şi peşte şi săracă în carne roşie şi grăsimi saturate, fiind adaptată nevoilor persoanelor vârstnice.
Participanţii au fost împărţiţi în mai multe grupe: cei care prezentau deja fragilitate cognitivă, cei aflaţi pe punctul de a deveni fragili cognitiv şi cei care nu se confruntă cu fragilitate cognitivă.
Urmarea dietei mediteraneene timp de 12 luni a fost asociată cu schimbări benefice la nivelul microbiomului intestinal şi rezultate din scăderea diversităţii bacteriene.
Cercetătorii au remarcat o creştere în ceea ce priveşte tipurile de bacterii asociate anterior cu indicatori care reduc fragilitatea, cum ar fi viteza de mers şi forţa unei strângeri de mâini, precum şi funcţii cerebrale îmbunătăţite cum ar fi memoria.
Urmarea acestui regim a fost totodată asociată cu o producţie redusă a unor potenţial dăunătoare substanţe chimice inflamatorii.
Potrivit cercetătorilor, cea mai surprinzătoare descoperire a fost ”consistenţa asocierilor dintre markerii microbiomului adaptat în urma dietei cu markeri biologici ai îmbătrânirii (independent de naţionalitate)”.
Studiul a fost publicat în revista de specialitate Gut.
„Am arătat nu doar că sunt asociate cu respectarea unei diete, ci asociate în mod constant cu markerii referitori la fragilitate şi reacţiile inflamatorii, confirmând astfel importanţa acestora pentru menţinerea sănătăţii indiferent de… vârstă, indexul de masă corporală şi sex”, au precizat cercetătorii, scrie Agerpres.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, schimbările au fost determinate în cea mai mare parte de o creştere în conţinutul de fibre alimentare şi în vitaminele şi mineralele asociate – în special C, B6, B9, potasiu, fier, mangan şi magneziu.
