Din cuprinsul articolului
Un dispozitiv banal, la care oricine are acces, poate reduce cu 50% riscul de demență, potrivit cercetătorilor. Institutul Național de Îmbătrânire din SUA raportează că la fiecare trei secunde, cineva din lume dezvoltă demență – o colecție de boli care afectează creierul, provocând declin cognitiv și pierdere de memorie. Cel mai comun tip de demență este boala Alzheimer (AD).
Există diverse motive pentru care o persoană poate dezvolta demență și există, de asemenea, o serie de factori de risc pentru demență. Unul dintre acestea este pierderea auzului.
Folosirea aparatului auditiv scade la jumătate riscul de demență
Studiile anterioare au corelat pierderea auzului cu creșterea riscului de demență. Acum, cercetătorii de la Studiul privind Îmbătrânirea și Evaluarea Sănătății Cognitive la Vârstnici (ACHIEVE) și-au raportat descoperirile din cadrul celui mai mare studiu clinic care investighează dacă o intervenție pentru tratrea pierderii auzului poate reduce riscul de declin cognitiv.
Oamenii de știință au descoperit că participanții dintr-un subgrup cu risc mai mare și-au încetinit declinul cognitiv cu 48% când au utilizat un aparat auditiv și au primit asistență și consiliere de la un audiolog.
Acest studiu a fost publicat recent în The Lancet.
Rezultatele studiului ACHIEVE
Studiul ACHIEVE este un studiu aleatoriu cu participanți cu vârste între 70 și 84 de ani, care suferă de pierdere ușoară până la moderată a auzului, netratată, și fără deteriorare cognitivă semnificativă. Studiul s-a desfășurat în patru locații din SUA.
Un total de 977 de persoane au fost recrutate pentru studiu. Aproximativ 740 dintre ei erau voluntari sănătoși din comunitate recrutați recent pentru studiu. Aproximativ 240 erau participanți la Studiul Riscului Aterosclerozei în Comunități (ARIC).
Potrivit cercetătorilor, participanții din grupul ARIC aveau mai mulți factori de risc pentru declin cognitiv, scoruri de referință cognitive mai scăzute și o rată mai rapidă de declin cognitiv pe parcursul celor trei ani de studiu în comparație cu ceilalți.
O parte din participanți au fost supuși unei intervenții de trei ani, care includea proteze auditive, un „kit” auditiv pentru a-i ajuta cu auto-administrarea și instrucțiuni și consiliere în curs de desfășurare cu un audiolog.
Grupul de control a primit doar sesiuni de discuții cu un educator de sănătate pentru discutarea prevenirii bolilor cronice.
La sfârșitul celor trei ani, cercetătorii au constatat că participanții din studiul ARIC care au primit aparate auditive și intervenții și-au încetinit rata de declin cognitiv cu 48%.
„O reducere de 48% a declinului cognitiv este semnificativă și am fost încântați să vedem că beneficiul a fost atât de mare”, a declarat dr. Frank Lin, profesor la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins și la Școala de Sănătate Publică Bloomberg și co-investigator principal al studiului ACHIEVE, pentru Medical News Today.
Legătura dintre declinul cognitiv și pierderea auzului
Potrivit dr. Lin, cercetătorii știu de peste un deceniu că pierderea auzului este puternic asociată cu un risc de demență și declin cognitiv.
„Cu toate acestea, nu știam dacă tratarea pierderii auzului poate reduce într-adevăr declinul cognitiv și, în mod potențial, chiar poate reduce riscul de demență”, a adăugat specialistul.
Dr. Lin a explicat trei mecanisme principale care oferă o perspectivă asupra motivelor pentru care pierderea auzului poate fi asociată cu demența:
„În primul rând, odată cu pierderea auzului, vorbirea și sunetul sunt distorsionate până când ajung la creier, forțând creierul să facă un efort suplimentar pentru procesarea semnalelor care vin de la ureche. Astfel, creierul dispune de mai puține resurse pentru susținerea abilităților de gândire și memorie.
În al doilea rând, odată cu pierderea auzului, părțile creierului stimulate de vorbire și sunet sunt acum sub-stimulate, ceea ce poate duce la atrofie și schimbări în structura și funcționarea creierului.
În al treilea rând, pierderea auzului poate face comunicarea cu ceilalți mai dificilă, ceea ce poate duce la izolare socială, un alt factor de risc pentru demență.”
— Dr. Frank Lin, co-investigator principal al studiului ACHIEVE
Aceasta nu este prima studiu care investighează legătura dintre pierderea auzului, proteze auditive și demență.
Un studiu din 2022 a descoperit că utilizarea protezelor auditive poate ajuta la reducerea declinului cognitiv asociat cu pierderea auzului.
Și un studiu observațional publicat în aprilie 2023 a descoperit că pierderea auzului a fost asociată cu un risc crescut de demență și că utilizarea protezelor auditive ar putea ajuta la reducerea acestui risc.
Mai multe dovezi că tratarea pierderii auzului îmbunătățește cogniția
După revizuirea acestor cercetări, dr. Courtney Voelker, neurotolog certificat și director al Programului de implanturi cohleare pentru adulți și copii la Institutul de Neuroștiințe Pacific la Centrul de Sănătate Providence Saint John din Santa Monica, SUA, a declarat pentru MNT că acesta este un studiu interesant și reprezintă încă o dovadă că pierderea auzului este legată de declinul cognitiv pe măsură ce înaintăm în vârstă, dar putem face ceva în legătură cu acest lucru.
„Există dovezi tot mai numeroase, inclusiv acest studiu, că atunci când tratăm agresiv pierderea auzului – fie cu proteze auditive sau implanturi cohleare, în funcție de gravitatea pierderii auzului – putem îmbunătăți de fapt cogniția”, a continuat neurologul. „Și acest lucru este foarte interesant.”
Dr. Voelker a spus că le oferă pacienților sfaturi atunci când vorbește despre declinul cognitiv, despre importanța menținerii neuronilor creierului stimulați și activați.
„Și este foarte interesant – pacienții răspund cu adevărat. Oamenii care initial poate nu ar fi dorit să poarte proteze auditive chiar iau elementul cognitiv al demenței în serios când iau decizia. Le spun și pacienților că nu am lăsa niciodată oamenii cu probleme de vedere să se descurce fără ochelari, așa că de ce să permitem oamenilor cu probleme auditive să se descurce fără proteze auditive? Și această analogie pare să rezoneze cu pacienții. Vrem ca auzul nostru să fie la fel de clar ca și vederea noastră cu ochelari.”
— Dr. Courtney Voelker, neurotolog
Dr. Raphael Wald, un neuropsiholog de la Institutul de Neuroștiințe Marcus, a fost de acord că medicii știu de ceva timp că există o legătură între pierderea auzului și declinul cognitiv, iar rezultatele acestui studiu oferă o altă perspectivă asupra acestei legături.
„Această cercetare întărește capacitatea medicilor de a discuta cu pacienții lor despre purtarea protezelor auditive. De multe ori discut cu pacienții mei despre faptul că pierderea auzului netratată este un factor de risc pentru declinul cognitiv accelerat în speranța că vor accepta tratamentul. În viitor, ar fi util pentru cercetători să analizeze motivele pentru care mulți pacienți nu vor să accepte protezele auditive. Acest lucru ne-ar permite să încercăm să găsim soluții pentru preocupările lor.”
Aparatele auditive îmbunătățesc abilitățile de comunicare și sociale
La sfârșitul studiului, cercetătorii au raportat și că atât în grupul ARIC, cât și în grupul de voluntari din comunitate, intervenția auditivă a îmbunătățit abilitățile de comunicare ale participanților la studiu, funcționarea socială și sentimentele de singurătate.
„Știm din cercetări anterioare că singurătatea și izolarea socială au un efect dăunător asupra sănătății oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc. Deși nu cunoaștem mecanismul exact prin care singurătatea poate crește riscul de demență, există destule indicii, iar mai mulți factori ar putea fi implicați. Indivizii izolați tind să fie mai puțin activi, mai des depresivi și mai puțin susceptibili să respecte tratamentele medicale – toate acestea ar putea potența riscul de demență în timp”, a spus dr. Lin.
Ce trebuie să știm despre pierderea auzului
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 20% din populația lumii trăiește cu un tip de pierdere a auzului.
O persoană își poate pierde auzul din diverse motive, inclusiv:
- expunerea la zgomote puternice pe o perioadă îndelungată
- infecție a urechii
- afectarea urechii interne
- perforarea timpanului
- antecedente familiale de pierdere a auzului
- anumite boli care provoacă febră mare, cum ar fi meningita
- unele medicamente
În plus, pierderea auzului este mai frecventă pe măsură ce îmbătrânim cele mai multe cazuri apărând după vârsta de 60 de ani.
În funcție de situație, pierderea auzului poate fi temporară sau permanentă. Pierderea auzului legată de vârstă este permanentă – nu există în prezent niciun tratament și poate să se agraveze în timp.
Tratamente pentru pierderea auzului
În tratarea pierderii auzului legate de vârstă, există câteva opțiuni, inclusiv:
- dispozitive de asistență, cum ar fi programele de text-to-speech și amplificatoarele auditive care ajută la comunicare
- aparate auditive
- implanturi cohleare
