Din cuprinsul articolului
Dr. Mihail Pautov: Când ceva nu e ok, începe cu SOMNUL
Somnul este esențial vieții. În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puțin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată.
Oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le amenință traiul. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzionează faptul că oamenii ce dorm mai puțin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morții cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obișnuit 7 – 8 ore.
Chiar și cei care au dormit mai puțin de 6 ore și în general nu au avut probleme de sănătate dar au avut o rată a morții de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit orele „normale”.
Dr. Mihail Pautov: primul lucru cu care ar trebui să începem este somnul
Într-un video postat pe pagina sa de Facebook, dr. Mihail Pautov vine cu un detaliu interesant despre somn. Și nu e vorba de vreun aliment-minune ci…de un somn bun.
Acesta spune că „somnul este primul lucru pe care trebuie să-l modificăm atunci când ceva nu merge bine în viața noastră”, spune dr. Pautov. Redăm, mai jos postarea integrală:
Potrivit medicului, „când nu ne simțim bine, când avem anxietate, când avem stres, când avem probleme de sănătate, de imunitate, primul lucru cu care ar trebui să începem este somnul”.
Lipsa de somn duce la:
- Anxietate;
- Stres;
- La rezistența slabă la stres și efort;
- La lipsa de chef;
- La disperare.
Spomnul reglează lucruri în corpul nostru
„Cred că știm cu toții acele zicale că… trebuie să nu te expui la soare, trebuie să nu ai ecrane luminoase noaptea, să nu te uiți la televizor, la telefon, înainte de somn.
Mecanismele fiziologice și biologice din spatele acestor procese, este dovedit științific că atunci când faci un lucru și cunoști beneficiulș și, mai mult, să înțelegi procesul din spate, efectele benefice sunt cu mult mai puternice”, explică dr. Mihail Pautov pe Facebook.
Scopul somnului
Există mai multe ipoteze în această privință:
Ipoteza adaptivă: Această teorie ne spune că somnul îmbunătățește șansele de supraviețuire ale unui animal. Cele care obișnuiesc să doarmă conform modului lor de viață au cele mai mari șanse de supraviețuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vânătorii diurni, spre exemplu.
Ipoteza Conservării Energiei: Animalele ce au un stil de viață alert și cu metabolismul rapid dorm mai mult decât cele care ard caloriile mai încet, astfel conservându-și energia pentru partidele de vânătoare.
Ipoteza Restaurării: Conform acestei teorii, corpul se restaurează pe parcursul somnului. Cercetătorii cunosc faptul că neuro-toxinele sunt neutralizate în timpul somnului și faptul că celulele se divid, țesuturile se sintetizează și hormonii de creștere sunt eliberați în timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM).
Ipoteza Programării-Reprogramării: Această teorie susține că informația inutilă este „ștearsă” și că informația importantă este întipărită într-o memorie mai puternică. Copii, care acumulează informație la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă evolutivă a vieții, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate să nu fie similar întipăririi informațiilor învățate la școală, spre exemplu.
Mecanismele somnului
Alternanța stării de veghe-somn reprezintă o particularitate a bioritmicității proceselor fiziologice, care decurg într-un organism dotat cu sistem nervos.
Determinismul bioritmurilor circadiene veghe-somn este reglat printr-un „ceas intern”, având o componentă ereditară și una elaborată în ontogeneză, în funcție de condițiile mediului fizic, familial și social.
pot influența durata somnului.
Sincronizarea bioritmurilor este controlată de sistemul nervos, endocrin, fiind influențată de intensitatea luminii și de alternanța lumină-întuneric.
Sistemul limbic (în special prin hipocamp) poate produce o stare de excitație crescută a formațiunilor implicate în starea de veghe și o inhibiție a celor implicate în somn, producând trezire și insomnie.
