Din cuprinsul articolului
Benzodiazepinele sunt o clasă de medicamente (anxiolitice) care suprimă activitatea sistemului nervos central, ceea ce poate ameliora simptomele de anxietate, insomnie şi convulsii. Acest tip de medicamente sunt prescrise frecvent mai ales pacienţilor cu cancer pentru a-i ajuta să suporte mai uşor dificultăţile induse de boala sau tratament.
Un nou studiu şi-a propus să înţeleagă impactul unora dintre aceste medicamente de îngrijire paliativă asupra tumorilor, în condiţiile în care, în prezent, există puţine cercetări cuprinzătoare cu privire la modul în care utilizarea benzodiazepinelor poate afecta evoluţia cancerului.
„Când studiem răspunsul la terapie, ne gândim la tratamente precum chimioterapia sau imunoterapia, dar pacienţilor li se administrează, de asemenea, o mulţime de medicamente pentru anxietate şi durere”, a precizat Michael Feigin, profesor asociat de farmacologie şi terapeutică la Centrul de cancer Roswell Park Comprehensive şi autor principal al studiului.
Pacienţii cu cancer pancreatic, cea mai mare rată de utilizare a anxioliticelor
În rândul pacienţilor trataţi la Roswell Park pentru cancer de prostată, pancreatic, ovarian, renal, cap şi gât, endometrial, de colon, de sân, cerebral sau melanom, 30,9% primiseră benzodiazepine. Pacienţii cu cancer pancreatic au avut cea mai mare rată de utilizare a anxioliticelor, de 40,6%. Cercetătorii au examinat apoi relaţia dintre utilizarea benzodiazepinelor şi supravieţuirea la pacienţii cu cancer pancreatic.
Atunci când au ajustat pentru factori precum vârstă, rasă, sex, stadiul şi evoluţia bolii şi tratamentele primite, orice utilizare de benzodiazepine a fost asociată cu un risc cu 30% mai mic de deces legat de cancerul pancreatic. Cu toate acestea, atunci când echipa a studiat relaţia dintre benzodiazepine şi rezultatele individuale ale cancerului pancreatic, au descoperit diferenţe puternice.
În afară de benzodiazepinele cu acţiune scurtă utilizate în cadrul anesteziei chirurgicale, cele două benzodiazepine cel mai frecvent utilizate au fost lorazepamul (40 de pacienţi) şi alprazolamul (27 de pacienţi). Pacienţii care au luat alprazolam au avut un risc cu 62% mai mic de progresie a bolii sau de deces în comparaţie cu cei care nu au luat alprazolam (42 de pacienţi). În schimb, pacienţii care au luat lorazepam au avut un risc de 3,83 ori mai mare de progresie a bolii sau de deces decât pacienţii care nu au luat lorazepam (29 de pacienţi).
Când cercetătorii au investigat asocierile dintre utilizarea lorazepamului şi alprazolamului şi rezultatele pacienţilor în alte tipuri de cancer, au constatat că alprazolamul a fost rareori asociat cu rezultate semnificativ diferite.
Cu toate acestea, utilizarea lorazepamului s-a corelat cu o supravieţuire generală semnificativ mai proastă şi în cazul cancerului de prostată, ovarian, cap şi gât, uterin, de colon şi de sân, precum şi al melanomului, cu efecte care variază de la un risc crescut cu 25% la un risc crescut cu 116%.
Pericolele activării unei proteine care favorizează inflamaţia
Descoperirile din acest studiu arată că lorazepamul poate activa o proteină numită GPR68, care este foarte exprimată pe fibroblastele care susţin tumora. GPR68 stimulează expresia citokinei IL-6, care favorizează inflamaţia în micro-mediul tumorii pancreatice, ceea ce duce la o creştere crescută a tumorii.
Echipa a constatat că doar o singură clasă de benzodiazepine, numită benzodiazepine n-nesubstituite (inclusiv lorazepam, clonazepam, nordiazepam şi oxazepam), ar putea activa GPR68. Benzodiazepinele n-substituite (inclusiv alprazolam, diazepam şi temazepam) nu au avut niciun efect asupra activării GPR68. „Credem că mecanismul se reduce la o diferenţă de structură între diferitele benzodiazepine”, spune prof. Feigin.
„Alprazolamul are un efect opus faţă de lorazepam; nu are niciun impact asupra GPR68, dar scade puternic IL-6 şi credem că acest lucru scade potenţialul inflamator al acestor tumori”, a explicat el, potrivit News.ro.
„Cred că este prea devreme pentru a spune că pacienţii ar trebui să înceteze să mai ia un medicament sau să înceapă să ia un alt medicament”, avertizează prof. Feigin, subliniind că studiul a fost o analiză corelativă, următorul pas fiind un studiu clinic pentru a evalua prospectiv efectele lorazepamului şi alprazolamului asupra rezultatelor cancerului pancreatic şi asupra micro-mediului cancerului pancreatic uman.
