Din cuprinsul articolului
Postul intermitent este un secret antic al unei sănătăți de fier, fiind practicat în mod constant de-a lungul istoriei umanității. De altfel, în ultimul deceniu acest tip de obicei de organizare a meselor a fost practicat că o strategie a scăderii în greutate şi, pe lângă rezultatele obținute, s-au constatat şi o serie de beneficii aduse sănătății în acest mod.
Potrivit Johns Hopkins Medicine, postul intermitent poate varia de la o fereastră de masă de opt ore (de exemplu, între orele 11:00 și 19:00) până la un program extrem, care restricționează o persoană la o singură masă pe zi, timp de două zile pe săptămână. Studiile privitoare la efectul postului intermitent asupra organismului uman sunt din ce în ce mai prezente în ultima vreme.
Lygia Alexandrescu, lector universitar specialist în nutriţie, a enumerat în exclusivitate pentru Doctorul Zilei principalele argumente pro şi contra dietei de slăbit care are la bază postul intermitent.
Experta a exemplificat printr-un studiu a fost realizat în urmă cu câţiva ani de specialiştii de la Universitatea Alelaide din Australia. Subiecții acestui studiu au fost zeci de femei cu diverse grade de obezitate și rezultatele au relevat faptul că acestea au scăzut semnificativ în greutate într-o perioadă de 10 săptămâni, îmbunătăţindu-şi starea de sănătate prin post intermitent și program alimentar strict controlat.
Aceste persoane au avut un indice de masă corporală cuprins între 25 și 40, vârste între 35 și 70 ani și au urmat o dietă bazată în proporţie de 50% carbohidrați, 15% proteine și 35% grăsimi.
Astfel, participantele la studiu care au urmat o dietă în care au consumat 70% din caloriile zilnice necesare conform regulilor postului intermitent au scăzut semnificativ mai mult în greutate și și-au îmbunătățit și alti parametri ai stării de sănătate (scăderea markerilor pentru boli cardiovasculare), comparativ cu persoanele care au urmat aceeași dietă, dar care au mâncat pe țoață perioada activă a zilei sau care au postit intermitent mâncând orice alimente și în orice cantitate.
Scăderea în greutate a fost de 0,5 – 1 kg/săptămână, însă și alte beneficii importante asupra stării de sănătate au fost constate: scăderea markerilor inflamației, a valorilor glicemiei bazale, a LDL colesterolului, a trigligeridelor și ureii serice, reducerea edemelor determinate de retenția hidrică, creşterea nivelului energetic pe toată perioada zilei, îmbunătățirea calității somnului și a capacității de concentrare în activitățile zilnice.
Tipuri de post intermitent
Lygia Alexandrescu susţine că postul intermitent este o metodă din ce în ce mai studiată şi verificată prin care se poate optimiza calitatea vieții. „Ca denumire a acestei practici, noțiunea de post este cunoscută în toate religiile ca o forma de purificare și apropiere de Divinitate.
Intermitenţa însă se referă la intervalele orare în care sunt organizate mesele și, respectiv, perioadele de restricție voluntară de la alimente și orice alte băuturi altele decât apa și ceaiul de plante neîndulcit.
Există mai multe tipuri de intermitenţă, care se referă la perioadele de restricție alimentară voluntară. Cel mai popular este postul de 16-20 de ore. Mai exact, se consumă alimente într-un interval de 4-8 ore și poate fi urmat zilnic sau doar în anumite zile ale săptămânii.
Mai există varianta de a consuma foarte puține calorii, 400 – 600 kcal/zi, timp de 2 zile non-consecutive pe săptămână, în restul zilelor alimentaţia fiind diversă, normo-calorica, însă fară excese. Există și varianta de post total, adică pentru 1-2 zile pe săptămână nu se ingerează niciun fel de alimente timp de 24 ore, fiind permise doar lichidele nonc-alorice”, explică specialista în nutriţie pentru Doctorul Zilei.
Cum ne slăbeşte postul intermitent?
Potrivit acesteia, mecanismul postului intermitent se pare că este cunoscut: glucoza este sursa energetică primordială a organismului uman și se depozitează în ficat și în mușchi sub formă de glicogen hepatic și muscular. „Atunci când mâncăm, mare parte din energia furnizată de alimente poate fi folosită imediat, o altă parte din energie însă, este păstrată că rezervă pentru mai târziu.
Insulina este hormonul cheie implicat în modul de păstrare a energiei provenită din alimente. Ea creşte când mâncam. Tot când mâncam, glicogenul se regenerează, iar când este privat de alimente, organismul își folosește depozitele de glicogen hepatic și muscular, însă după maximum 12 ore, în absenta ingerării altor alimente, aceste depozite se consumă și organismul trece la consumarea prograsivă a țesutului adipos existent în organism.
Astfel, ficatul transformă aceste grăsimi de depozit în corpi cetonici, care devin în acest fel combustibilul organismului pentru perioada în care nu există sursă de glucoză. În acest mod, în perioadele care depășesc 12-14 ore de la ultima masă, corpul începe să ardă grăsimi și efectul este scăderea în greutate, că prima observație, însă se constată și alte beneficii ale acestui tip de regim”, a declarat Lygia Alexandrescu.
Printre aceste beneficii se numără: creșterea sensibilității la insulină, reglarea echilibrului hormonilor sațietății și ai foamei, leptina/grelina, scăderea parametrilor sindromului metabolic, prin creșterea sensibilității la insulină, reducerea markerilor inflamației, etc.
Limitări şi dezavantaje ale postului intermitent
„Ca orice program alimentar, postul intermitent are și o serie de limitări. În primul rând este considerat o metodă dificilă de urmat strict pe termen lung, poate conduce la hipoglicemie, la senzații de foame intense și dificultăți de adaptare, dureri de cap, oboseală.
NU este recomandat copiilor și adolescenților, femeilor însărcinate sau celor care alăptează, iar persoanele care suferă de diabet, îl pot urma numai sub stricta observație medicală”, a mai spus pentru Doctorul Zilei experta în nutriţie.
