Din cuprinsul articolului
Federaţia “Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunţă publicarea primei forme a strategiei naţionale de acţiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniştilor din sănătate (2026 – 2030) şi deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate.
Potrivit unui comunicat transmis, duminică, documentul, care este adresat Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Parlamentului şi tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depăşit de mult stadiul de cazuri izolate.
Strategia este structurată pe opt piloni de intervenţie:
- Guvernanţă, responsabilitate şi conformare: aplicarea obligatorie a procedurilor CCMS şi a obligaţiilor SSM, cu indicatori şi audit;
- Cadrul juridic şi aplicarea legii: infracţiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, interdicţii de acces;
- Securitate fizică şi tehnologică: standarde minime naţionale, achiziţii de pază condiţionate, butoane panică, CCTV;
- Management operaţional: protocoale de intervenţie (‘cod de violenţă’), cooperare rapidă cu forţele de ordine;
- Competenţe şi cultură organizaţională: formare în de-escaladare, reducerea cauzelor organizaţionale ale violenţei;
- Raportare şi un Observator Naţional: sistem unitar de raportare, reducerea sub-raportării, analize anuale;
- Sprijin pentru victime: asistenţă juridică, psihologică, recunoaşterea agresiunilor ca accidente de muncă;
- Integrarea siguranţei personalului în standardele ANMCS: un set de 28 de indicatori dedicaţi, propuşi pentru includerea în ediţia a III-a a standardelor de acreditare.
Prin această strategie, FSSR solicită ca priorităţi: adoptarea strategiei naţionale şi constituirea unui mecanism interministerial de implementare, aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unităţile sanitare, cu audit şi consecinţe pentru neconformare, standardizarea securităţii în spitale: standard minim naţional şi achiziţii de pază orientate pe performanţă, precum şi crearea Observatorului Naţional şi a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
Alte priorităţi ale federaţiei sunt elaborarea unui pachet legislativ dedicat: infracţiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate, a unui program naţional de sprijin post-incident pentru victime şi integrarea indicatorilor de siguranţă a personalului în standardele ANMCS de acreditare.
Forma finală a strategiei va include rezultatele a două conferinţe programate la Cluj-Napoca (27 februarie), având ca temă centrală calitatea vieţii profesionale, şi la Conferinţa de la Târgu Mureş (13 martie), ce are ca temă evaluarea contextului actual din perspectiva unor noi prevederi specifice în CCMS, se menţionează în comunicatul citat.
Agresiunile asupra medicilor o problemă structurală
Conform FSSR, în săptămâna 16 – 22 februarie, două agresiuni grave asupra medicilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii – la UPU Târgu Jiu şi în sala de resuscitare a Spitalului Orăşenesc Borşa – au readus în atenţia publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice româneşti.
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de ‘gravitate extremă’. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, între 8% şi 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violenţă fizică la un moment dat în cariera lor.
Federaţia Europeană a Asistenţilor Medicali raportează că riscul de violenţă ajunge până la 80% în unele ţări europene. România nu dispune încă de date sistematice în domeniu, ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei.
‘Protejarea profesioniştilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiţie fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcţiona, iar cetăţenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate’, a subliniat FSSR.
