marți, ianuarie 19, 2021
Tănasă Sabina

Dr. Gindrovel Dumitra este Medic Primar Medicina de Familie, instructor-formator Medicina de Familie, Doctor in Medicina (Dolj), dar și coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societatii Nationale de Medicina Familiei (SNMF).

În cadrul unui interviu realizat de SpotMedia.ro, doctorul Gindrovel Dumitra ne lămurește asupra celor mai contraversate aspecte legate de campania de vaccinare, ce este în plină desfășurare în România.

În viziunea domnului doctor  Gindrovel, prin vaccinare putem limita și chiar reduce mutațiile virusului.

În câte etape este împărțită campania de vaccinare în România?

Doctor  Gindrovel: Sunt 3 etape.

În prima etapă sunt cuprinși cei care fac parte din personalul medical (persoane care lucrează în sistemul sanitar), plus infrastructura critică a statului român.

În a doua etapă sunt cuprinși pacienții cu boli cronice și cu vârsta mai mare de 16 ani, plus orice persoană care are mai mult de 65 de ani, chiar dacă nu are boli cronice.

Și în a treia etapă vorbim despre vaccinarea tuturor persoanelor.

Cum sunt delimitate în timp aceste etape? Când sunt programate să înceapă și când să se încheie?

Doctor  Gindrovel: Ele nu vor fi foarte bine delimitate. Nu putem spune că așteptăm să încheiem faza 1 și să începem faza 2. Nu! Vom prioritiza în anumite centre (de exemplu, în anumite spitale) personalul medical la momentul acesta, dar dacă centrele respective își încheie de vaccinat personalul alocat, pot să înceapă vaccinarea pentru persoanele din categoria a 2-a.

Deci va fi o suprapunere, la un moment dat, între cele două etape, astfel încât să putem să folosim disponibilul de vaccin (mă refer la stocurile existente) și în același timp personalul medical care este angrenat în acest efort.

Deci putem sta liniștiți, există o coordonare la nivel național, mai ales că se complică lucrurile în etapele următoare.

Puteți să ne dați și câteva cifre, aproximative măcar? Despre câte cadre medicale vorbim și câte persoane se încadrează la faza 1 de vaccinare?

Doctor  Gindrovel: Vorbim de circa 55.000 de medici, cam atâția există în acest moment, și încă până la 300.000 aproximativ restul personalului, la care se mai pot adăuga încă 100.000 din stomatologie, din farmacii și așa mai departe, adică categorii profesionale care nu sunt neapărat în sistemul medical pur.

De exemplu, farmaciștii nu sunt medici, dar ei sunt la fel de expuși și constituie infrastructură la fel de critică, precum restul personalului.

La fel sunt studenții. Ei nu sunt medici, dar pentru că își desfășoară activitatea în unități sanitare și pot fi un vehicul aducător de boală pentru pacienții internați în spitale, ar fi de preferat ca ei să fie vaccinați. Atât studenții, cât și elevii de la școlile post-liceale sanitare.

Cam în câte centre se face vaccinarea la ora actuală?

Doctor  Gindrovel: În acest moment există aproximativ 300 de centre în care se vaccinează.

Ce am putea să facem ca să crească numărul de vaccinări zilnice? Ce ne lipsește ca să vaccinăm mai mult, mai rapid?

Doctor  Gindrovel: Asta este capacitatea la nivelul sistemului spitalicesc în acest moment.

Nu putem deschide centrele comunitare în acest moment, din cel puțin două motive.

În primul rând, personalul medical trebuie să fie vaccinat, totuși, la locul de muncă sau în centrele speciale, cum este cazul medicilor din ambulatoriu, dar pentru centrele comunitare mai avem nevoie de câteva zile pentru ca acestea să fie puse la punct. Este vorba despre actualizarea legislativă în ceea ce privește implicarea personalului din centre.

Și, apoi, este vorba despre celelalte probleme administrative (spațiile care trebuiesc avizate, mobilier, trusa de urgență etc). Trebuie să ne asigurăm că aceste centre vor putea funcționa șnur, indiferent unde sunt ele localizate: Atât centrele din București, cât și cele din Arad, atât cele dintr-o localitate urbană, cât și cele dintr-o localitate rurală.

Deci acum se lucrează la pregătirea etapelor următoare?

Doctor  Gindrovel: Da. În momentul în care vor fi 900 de centre, gândiți-vă că vom avea o capacitate de vaccinare de trei ori mai mare. Iar aceste centre vor avea mai multe linii de vaccinare, adică mai multe echipe de vaccinare. E posibil să ai un centru de vaccinare cu 4-5 echipe vaccinatoare. În acel moment, categoric că numărul de persoane care se pot vaccina zilnic va crește.

Pornind de la cazul Găești, spuneți-ne cât de mare e riscul să aruncăm anumite doze doar pentru că unii nu se prezintă la vaccinare.

Doctor  Gindrovel: Nu cunosc foarte bine ce s-a întâmplat la Găești, dar, teoretic, nu poți să dai un anunț pe Facebook să inviți populația să se vaccineze în spital, în condițiile în care tu mai ai 4 doze disponibile, în cel mai bun caz.

Dar cum trebuie să se procedeze dacă nu se prezintă 3 oameni din 5, să spunem, știind că 5 doze sunt în același recipient, care, odată deschis, nu rezistă decât câteva ore? Ține de management, de o bună organizare, nu-i așa?

Doctor  Gindrovel: Exact. Trebuie să am 5 persoane în centru.

Programarea este pe ore. Asta înseamnă că dacă centrul s-ar închide la ora 20, la ora 19 trebuie să am 5 persoane în centru. Cele 5 persoane din centru sunt programate la ora 19, nu la ora 19:50!

Apoi, există posibilitatea ca, de exemplu, dacă ajungi la ultima doză să temporizezi. Dacă am doar 4 persoane în centru, să zicem, am două posibilități. Fie să reprogramez persoanele respective pentru mâine (caz în care cu siguranță nu voi mai avea aceeași situație pentru că vin și următorii programați), fie să pot să chem pe altcineva din grupele la risc și care este programat în zilele următoare, care să vină cât se poate de repede.

De aceea, platforma colectează obligatoriu și adresa de e-mail și numărul de telefon al pacienților, astfel încât să nu se arunce acele doze care ar putea să rămână după o zi de vaccinare.

Dar încă o dată spun: Vorbim despre 1-2-3 doze, nu vorbim despre posibilitatea de a vaccina o localitate întreagă

Un alt caz care a stârnit interes este cel al unui medic care a constatat că e infectat cu Covid la 2-3 zile după ce s-a vaccinat. Explicați-ne dvs. cum a fost posibil.

Doctor  Gindrovel: Este foarte posibil să se întâmple mai multe astfel de cazuri în această perioadă. De ce? Faptul că ne vaccinăm în această perioadă nu înseamnă că nu mai există cazuri de Covid-19 care ar fi trebuit să apară oricum. Uitați-vă că, în paralel, avem un număr zilnic de pacienți diagnosticați, care este oarecum constant în ultima perioadă.

Se pune întrebarea: O persoană care este vaccinată și apoi este confirmată are un risc? Nu! Dimpotrivă. Vaccinul ar trebui să îi facă bine. De ce?

E binecunoscut faptul că protecția pe care ți-o oferă boala începe să apară în ziua a 10-12-a de la debutul simptomelor. Adică, dacă azi au apărut simptomele, înseamnă că voi avea protecție din ziua a 10-12-a de aici înainte.

Dacă vaccinarea se face în perioada asimptomatică (adică înainte de apariția simptomelor), protecția începe să fie instalată cam în ziua a 12-a.

Dacă eu administrez vaccinul unei persoane aflate în perioada de incubație (cu 4-5 zile înainte de apariția simptomelor, să zicem) anticorpii vor fi disponibili cam în ziua a 7-a de boală, ceea ce înseamnă că posibilitatea de apariție a unor forme severe (care apar cam de aici încolo) SCADE FOARTE MULT, pentru că în organism se găsesc deja niște anticorpi care apar mai devreme decât ar fi apărut în urma infecției naturale.

Deci astfel de situații vor mai apărea. La fel cum va fi posibil să te infectezi și după ce te-ai vaccinat, pentru că așa cum am mai spus protecția este oferită după aproximativ 12 zile. Oricând în acest interval te poți îmbolnăvi, numai că formele clinice pe care le dezvolți sunt foarte, foarte ușoare. Asta pe de o parte.

Doctor  Gindrovel: Dar dacă apuci să completezi schema și să primești ambele doze, în acel moment ești protejat în proporție de 95% împotriva oricărei forme de Covid și 100% împotriva formelor severe de Covid.

Pe ce perioadă ne protejează un vaccin, cât durează imunitatea?

Doctor  Gindrovel: Datele pe care le avem acum se referă la 6 luni de la momentul vaccinării. Dar putem spune  ”6 luni” pentru că atât avem date. În momentul în care vom avea noi informații, la 2 luni, la 12 luni de la începerea campaniei, vom ști ce se întâmplă la momentul respectiv.

Vaccinul oferă imunitate pentru toate formele de Covid? Știm că există acele mutații, acele tulpini semnalate în Marea Britanie sau în Africa de Sud?

După apariția acelei mutații din Marea Britanie s-a luat în discuție dacă vaccinul protejează și împotriva acelei forme. Cum poți să afli asta?

În primul rând, poți să afli în laborator dacă anticorpii funcționează (și datele pe care le avem acum din laborator spun că funcționează) și în al doilea rând să vedem ce se întâmplă în rândul populației – Dacă din populația vaccinată se îmbolnăvește cineva. Ei, acest lucru îl vom afla în viitorul apropiat, și mai ales din Marea Britanie, unde această formă este prevalentă.

Vom vedea dacă persoanele vaccinate acolo se îmbolnăvesc cu această formă. În acest moment nu avem datele, dar având în vedere datele obținute în laborator ne așteptăm să nu existe o absență a protecției și împotriva noii forme.

Repet: Datele pe care le avem acum ne încurajează să credem că vaccinul este cât se poate de protector și împotriva noii formule.

Dar vreau să atrag atenția asupra unui lucru și acesta este un argument pentru ca să ne vaccinăm cât mai repede:

Astfel de mutații, astfel de modificări, vor mai apărea și ele sunt dependente de cât de mult circulă virusul în comunitate. Dacă vom limita transmiterea virusului în comunitate, astfel de mutații vor fi mai rare, ba chiar nu vor exista deloc. Limitarea transmiterii virusului în comunitate o putem face doar vaccinându-ne ACUM.

Pentru un pacient, există vreo diferență între cele două tipuri de vaccin, Pfizer și Moderna? E unul de preferat față de altul? E unul mai bun și altul mai puțin bun?

Doctor  Gindrovel: Ca pacient, rezultatele sunt aceleași. Asta contează. Atât în ceea ce privește eficacitatea, care este comparabilă (unul are 95%, altul are 94,1%, dar vă dați seama că diferențele atât de mici de eficacitate sunt aproape nesesizabile), cât și în ceea ce privește riscul de reacții adverse, care este similar.

De aceea, din punctul de vedere al populației, nu trebuie să ne îngrijorăm în niciun fel.

Din punct de vedere științific, da, există niște diferențe. Ambele sunt pe bază de ARN mesager, numai că la unul dintre ele cea de a doua doză se administrează la 21 de zile, iar la altul la 28 de zile. Apoi, unul dintre ele poate fi păstrat o perioadă mai lungă de timp la frigiderul obișnuit  – Moderna poate fi păstrat o lună, iar cel de la Pfizer doar 5 zile.

Dar acestea sunt aspecte logistice, care privesc mai mult organizatorii și nu receptorul final, adică pacientul. Pentru că din punct de vedere al pacientului cel mai bun vaccin este cel care îi este administrat. Acela își face efectul, altul nu. Cel care stă în frigider, sigur nu (râde – n.red.).

Sursa interviu: SpotMedia.ro