Sari la conținut

Guta: tot ce trebuie să știi

guta
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Guta

Guta, cunoscută și sub denumirea populară de podagră, este o afecțiune inflamatorie a articulațiilor, care apare atunci când nivelul de acid uric din sânge este prea ridicat.

Acidul uric este o substanță produsă atunci când corpul descompune purinele, un tip de substanțe găsite în numeroase alimente, cum ar fi carnea roșie, fructele de mare și băuturile alcoolice.

O cantitate prea mare de acid uric în sânge poate duce la formarea de cristale de urat, care se acumulează la nivelul articulațiilor și provoacă inflamație, durere și disconfort.

Cauzele care conduc la apariția gutei

Factorul declanșator principal al gutei este reprezentat de creșterea nivelului seric de acid uric peste limita normală. Acest lucru se poate întâmpla în mai multe situații:

  • Dieta bogată în purine: Alimentele care au un conținut ridicat de purine, precum carnea roșie, organele de animale, fructele de mare și băuturile alcoolice, pot duce la creșterea nivelului de acid uric din sânge.
  • Hiperuricemia: Hiperuricemia se caracterizează printr-un nivel ridicat de acid uric în sânge, fără simptome exterioare. Aproape 10% dintre persoanele cu hiperuricemie pot suferi de guta la un moment dat.
  • Influența factorilor genetici: Există unele afecțiuni ereditare (de exemplu, hiperuricemia familială) care pot duce la acumularea excesivă de acid uric în sânge.
  • Obezitatea și alimentația bogată în carne: Obezitatea și consumul excesiv de alimente cu conținut mare de purine (cum ar fi drojdia, unele tipuri de pește și carnea roșie) cresc riscul de a dezvolta guta. Un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 35 sporește de aproximativ trei ori riscul de a face gută.
gută
Sursa foto: arhiva doctorulzilei.ro

Guta: Simptome

Guta afectează frecvent baza degetului mare, dar poate apărea și la picioare, glezne, genunchi, coate, încheieturi și degete. Anumite alimente, medicamente și condiții pot declanșa simptomele gutei.

În cazul hiperuricemiei asimptomatice, persoanele nu manifestă simptome, dar acumulează prea mult acid uric în sânge. În cazul gutei acute, simptomele apar rapid și durează de la 3 până la 10 zile

 

Simptomele gutei includ:

  • Durere bruscă, intensă și inflamație la nivelul unei sau mai multor articulații, de obicei la degetul mare de la picior.
  • Roseată, umflături, senzație de arsură și rigiditate a articulației.
  • Disconfort persistent și limitarea mișcării articulației afectate.

În cazurile severe, guta poate afecta mai multe articulații și poate duce la complicații, precum litiaza renală.

Guta
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Guta: Metode de diagnostic

Diagnosticul gutei se face prin evaluarea simptomelor clinice, istoricul medical și prin analize de sânge pentru nivelul de acid uric și imagistică medicală (radiografii sau ecografii).

Testele pot include măsurarea nivelurilor de acid uric din sânge și identificarea cristalelor de urat în lichidul articular extras prin puncție articulară.

Guta: Tratament și prevenție

Tratamentul gutei poate include medicamente pentru reducerea inflamației și a durerii, precum și modificări ale stilului de viață, cum ar fi reducerea consumului de alimente bogate în purine și a consumului de alcool.

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt adesea prescrise pentru a reduce inflamația și durerea. Medicamentele care scad nivelul acidului uric, cum ar fi alopurinolul, pot fi recomandate pentru a preveni acumularea de cristale de urat.

Pentru prevenție, este important să se evite excesul de purine din dietă și să se mențină un nivel sănătos de acid uric în sânge.

Guta este o afecțiune tratabilă, iar cu managementul adecvat, pacienții pot duce o viață normală și activă. Este esențial să recunoaștem simptomele timpuriu și să căutăm tratament pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel