Din cuprinsul articolului
Imunitate scăzută simptome. Ne-am obișnuit ca, de fiecare dată când ne îmbolnăvim, să dăm vina pe imunitatea scăzută a organismului. Dar ce reprezintă, de fapt, imunitatea scăzută, cine sunt cei mai afectați si cum putem să dam o mână de ajutor sistemului nostru imunitar?
Atunci când este atacat de bacterii, virusuri sau fungi, organismul luptă prin intermediul celulelor albe – ajutate de ganglioni, măduvă și splină, precum și prin mijloace de barieră aflate la nivelul pielii, plămânului, stomacului/ intestinului. O imunitate scăzută poate duce la creșterea frecvenței bolilor localizate la nivelul acestor zone barieră: infecții sau viroze respiratorii, gastrice și intestinale, sau cutanate (la nivelul firelor de păr sau unghiilor). Infecțiile determină o inflamație locală și generală, iar în timp incidența crescută a bolilor inflamatorii poate crește riscul de boli cronice, determinând chiar apariția cancerului.
Imunitate scăzută simptome
“Semnele deficitului de apărare imunitară apar de obicei în sezoanele reci, începand cu luna septembrie, când crește incidența virozelor respiratorii, a gripei sau a altor viroze. Tot în această perioadă începe și anul școlar, iar copiii pot avea probleme prin expunerea repetată, în perioada de convalescență, la multipli factori patogeni.” explică dr. Simona Farcaș, medic primar medicină de familie.
Există anumite categorii de persoane care sunt mai predispuse problemelor imunitare: vârstnicii, al căror organism insuficient sau greșit alimentat nu mai are energia pentru lupta împotriva agenților infecțioși, precum și copiii mai mici de 2 ani, nou-născuții în special, pentru că au un sistem imunitar în formare. Imunitatea celor mici se dobândește treptat, prin aducerea în contact direct cu microorganismele (4-6 etape de răceli, viroze sau alte infecții pe an prin expunerea copiiilor la grădiniță/ școală), dar și prin prezența unor obiceiuri sănătoase, care pot determina dobândirea acestei imunități mai repede și de mai bună calitate.
Riscuri mari pentru fumători
“În plus, o atenție sporită trebuie acordată gravidelor (care au un sistem imun suprasolicitat), persoanelor de orice vârstă cu boli cronice consumptive, persoanelor imunosupresate cu HIV, neoplasme, leucemii, post chimio/ radioterapii, celor cu boli intestinale inflamatorii, cu aciditate scăzută (aceasta fiind o barieră împotriva multor bacterii) sau celor care se recuperează după operații importante (transplant, splenectomie).
Riscurile sunt mari și pentru fumători, consumatori cronici de etanol, sedentari sau obezi, persoanele cu alimentație săraca în legume și fructe proaspete și persoanele suprasolicitate, supuse unui stres cronic prelungit, care prezintă un nivel crescut al colesterolului.” atenționează dr Simona Farcaș.
Alimentația are un rol important în construirea unui sistem imunitar puternic, de aceea nutriționiștii ne sfătuiesc să adoptăm mese bogate în fructe și legume, surse importante de fitonutrienți, vitamine și minerale (vitamina A, vitamina C, vitamina E, zinc, seleniu, magneziu, potasiu). În plus, proteinele, prin conținutul lor în aminoacizi esentiali și semi-esențiali, sunt cărămizile de la temelia unei imunități de bună calitate. Nu în ultimul rând, vitamina D are un rol vital în combaterea infecțiilor, în absorbția calciului și menținerea unui sistem imunitar sănătos.
Metode pentru creșterea imunității
“Usturoiul (prin alicina) și ceapa sunt alimente speciale, adevărate antibiotice naturale, de aceea se încurajează prezența lor în alimentație încă de la vârste fragede. Ciupercile au capacitatea de a crește producția de anticorpi în organism și sunt o sursă importantă de proteine vegetale de calitate superioară. S-a demonstrat, în plus, că fibrele solubile prezente din abundență în citrice, mere, morcovi, fasole verde și ovăz ajută la scăderea inflamației și la creșterea răspunsului de apărare al organismului împotriva infecțiilor.
În mod special trebuie acordată atenție lactatelor – iaurtul și chefirul, prin conținutul sau natural sau îmbogățit în probiotice, sau brânza, prin acidul linoleic conjugat prezent în grăsimea naturală a laptelui, stimulează consistent răspunsul imunitar.”, adaugă dr Luminița Florea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, Centrul Medical ProVita – Diagnostic și tratament.
În afară de alimentație, medicii ne sfătuiesc să urmăm un stil de viață sănătos, care ne poate ajuta să luptăm împotriva deficitului imunitar:
– nu fumați;
– faceți sport;
– mențineti o greutate corespunzătoare (indicele de masă corporală < 25);
– mentineți tensiunea arterială la valori normale < 139/ 79 mmHg;
– beți alcool cu moderație (< 10 ml alcool de 2 – 3 ori pe săptămână);
– dormiți corespunzător: copil > 12 ore, adult > 8 ore, vârstnic > 6 ore;
– feriți-vă de infecții, păstrând o igienă corespunzătoare;
– faceți periodic controale medicale;
– vaccinare conform recomandărilor medicale.
