Din cuprinsul articolului
Mâncarea nesănătoasă de tip fast-food și junk-food trebuie să fie complet eliminată atunci când începi o dietă de slăbit, susțin majoritatea specialiștilor. Cu toate acestea, se pare că nu tipul de mâncare influențează greutatea corporală, alt factor fiind mult mai important în determinarea procesului de slăbire. Cum poți slăbi, chiar dacă mănânci fast-food?
Mihaela Bilic, expert în nutriție și boli metabolice explică faptul că nu tipul de mâncare ne îngrașă, ci cantitatea. Este adevărat că anumite produse, chiar și în cantități mici, pot îngrășa, însă echilibrul între alimente și cantități este esențial.
Poți slăbi dacă mănânci fast-food?
„Putem slăbi cu fast-food și junk-food!
Trăim într-o lume care are tendința să diabolizeze mâncarea la modul general, uitând că totul este o chestiune de cantitate! Nutriționiștii au creat iluzia că se poate slăbi doar cu alimente degresate, triste și fără gust, în vreme ce pizza, cartofi prăjiți, merdenelele și prăjiturile au fost trecute pe lista neagră.
Nimeni nu a avut curajul să se erijeze în apărătorul produselor grase și dulci, lumea te tratează în continuare de inconștient sau nebun dacă mănânci slănină cu pâine. Când medicina a ridicat pe un piedestal hrana dietetică, mass-media a intrat și ea în horă și a amplificat știrea: industria alimentară ne îmbolnăvește, produsele fast-food sunt otrăvitoare, iar necazurile și bolile de care suferim sunt toate datorate mâncării-mâncarea nesănătoasă, firește!
Oare putem slăbi doar cu piept de pui la grătar și salată verde?!
Să fie fastfood-ul un loc al pierzaniei, unde te îngrași doar pentru că ai intrat? Vă propun să analizați 2 experiențe medicali-mediatice diferite și să trageți singuri concluziile. Pe deoparte este vorba de Morgan Spurlock, care a făcut în anul 2004 celebru film numit “Super Size Me”. Spun “celebru” pentru că a fost iubit deopotrivă de presă și de lumea medicală, nici că se putea un documentar mai bun care să acuze lanțurile de fast-food că au transformat americanii în obezi.
Care era experiența propusă de Morgan Spurlok? Timp de o lună să mănânce 3 mese/zi compuse exclusiv din produse tip fast-food (hamburger, cartofi prăjiți, sucuri și înghețată), totul în varianta Super Size (XXL). Și să facă sub 5000 de pași/zi- cu alte cuvinte mișcare puțină și mâncare multă, cu grăsime și zahăr din belșug!
Filmul este voit dramatic, ne sunt arătați doctori care îl imploră să renunțe la experiment, în timp ce Morgan se îndoapă pentru binele științei…și al celebrității După o lună de calvar se demonstrează ceea ce era de demonstrat: Morgan s-a îngrășat cu 11 kg iar nivelul de colesterol, trigliceride, acid uric este crescut alarmant, la fel și enzimele hepatice și glicemia. Însă faptul că a produs un film care face turul planetei și denunță efectele nocive ale fast-foodului îi crează suficientă satisfacție. Paradox sau nu, 10 ani mai târziu autorul filmului își deschide un fast-food numit Holy Chicken – pentru că, nu-i așa, șnițelul de pui e sănătos.
Al doilea experiment a avut rezultate neprevăzute
Câțiva ani mai târziu dr. Mark Haub, profesor de nutriție la Universitatea din Kansas, propune un experiment pe cât de asemănător, pe atât de diferit ca rezultate. Culmea este că Mark era ușor supraponderal când a început experiența, cântărea 91 kg, avea o compoziție corporală cu 33% grăsime și urma o dietă sănătoasă, bazată pe proteine slabe, cereale integrale, legume și fructe, fără fast-food sau dulciuri. Și cu toate astea nu slăbea.
Pe proprie răspundere (nutriționist fiind ), el decide să mănânce timp de 10 săptămâni exclusiv produse Junk-food (chips-uri, biscuiți, gogoși și orice produse pline de zahăr și grăsime). Însă atenție, toate produsele consumate într-o zi nu depășeau valoarea de 1800 calorii, indiferent de numărul de mese sau ora la care erau mâncate.
Rezultatul? După 10 săptămâni de regim junk-food Mark a slăbit 12 kg, iar cantitatea de grăsime din organism a scăzut la 25%. Cel mai surprinzător a fost că nivelul trigliceridelor a scăzut cu 40%, colesterolul “rău” s-a redus cu 20%, iar colesterolul “bun” a crescut cu 20%. Întrebat cum își explică acest fenomen, Mark Haub și-a recunoscut stupefacția: nici el nu credea că asta e posibil, însă este obligat să constate că mâncarea “nesănătoasă” l-a făcut să fie mai sănătos.
În ciuda beneficiilor pe care le-a obținut, Mark nu a folosit acest experiment ca să încurajeze consumul de produse Junk-food, ci să demonstreze că nu există mâncare sănătoasă și nesănătoasă, totul ține de cantitate. Diferența de rezultate dintre cele 2 “regimuri” o face numărul total de calorii: 5000cal/zi pentru Morgan Spurlok și 1800cal/zi pentru Mark Haub.
Care este concluzia?
Ani la rând am crezut că nu putem slăbi decât cu diete atent elaborate de nutriționiști, în loc să avem în vedere să mâncăm puțin-indiferent dacă asta înseamnă sarmale sau pizza. La polul opus și din mâncare sănătoasă ne îngrășăm cu succes, dacă mâncăm prea mult.
Concluzia pentru analizele de sînge este simplă: slăbitul, indiferent de metoda prin care îl obținem, ameliorează funcționarea organismului și îmbunătățește starea de sănătate. Cât despre concluzia legată de rețeta/meniul cel mai potrivit pentru slăbit, vă las pe voi să decideți.
Un lucru este de subliniat în toată această poveste: cercetați cu atenție și aprofundați orice informație, documentar sau știre vă este prezentată. Nu-i lăsați pe alții să scoată lucrurile din context și să tragă concluzii pentru voi, ceea ce face vâlvă în mass-media nu este întotdeauna argumentat științific…iar studiile medicale nu prea ajung în presă”, scrie Mihaela Bilic.
