Din cuprinsul articolului
Boala inflamatorie intestinală (BII) continuă să fie una dintre cele mai provocatoare afecțiuni cronice ale sistemului digestiv, cu impact tot mai mare asupra calității vieții pacienților din întreaga lume. Boala Crohn și colita ulcerativă, principalele forme de BII, afectează milioane de oameni, iar incidența lor este în creștere, în special în țările cu dietă occidentală. Cu toate că etiologia acestor afecțiuni este complexă și implică factori genetici, imunologici și de mediu, cercetările recente aduc tot mai multe dovezi privind rolul major al alimentației în declanșarea și progresia bolii Crohn.
Un studiu publicat în revista eClinicalMedicine, care a inclus o analiză sistematică și meta-analize bazate pe 72 de studii prospective, vine cu cele mai convingătoare dovezi de până acum despre modul în care dieta influențează riscul de boală Crohn. Studiile incluse în analiză au evaluat datele provenite de la peste 2 milioane de participanți, urmăriți pentru o perioadă medie de aproape 13 ani. În această perioadă, aproximativ 4.600 de participanți au fost diagnosticați cu colită ulcerativă, iar aproape 1.900 cu boala Crohn.
Rezultatele analizei arată că dietele inflamatorii și consumul ridicat de alimente ultra-procesate sunt asociate cu o creștere semnificativă a riscului de a dezvolta boala Crohn. Dietele considerate inflamatorii sunt caracterizate de un aport mare de grăsimi saturate, zaharuri rafinate, aditivi alimentari și un conținut redus de fibre. În mod similar, alimentele ultra-procesate, precum mezelurile, băuturile carbogazoase, produsele de patiserie industrială sau gustările ambalate, par să favorizeze inflamația intestinală și să altereze microbiomul, contribuind astfel la apariția bolii Crohn.
Dieta mediteraneană: benefică și în contextul bolilor inflamatorii intestinale
În schimb, cercetătorii au observat un efect protector asociat cu alimentația sănătoasă. Dieta mediteraneană, recunoscută pentru beneficiile sale cardiovasculare și metabolice, s-a dovedit benefică și în contextul bolilor inflamatorii intestinale. Consumul regulat de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, ulei de măsline și pește a fost asociat cu un risc mai scăzut de apariție a bolii Crohn. De asemenea, un aport ridicat de fibre alimentare, în special din surse vegetale, pare să contribuie semnificativ la menținerea sănătății intestinale. Alimentele neprocesate sau minim procesate, consumate frecvent, pot reduce inflamația sistemică și susțin echilibrul microbiomului intestinal.
Interesant este că cercetătorii nu au identificat asocieri la fel de clare între alimentație și colita ulcerativă. Deși au existat unele rezultate izolate privind beneficiile acizilor grași omega-3 sau ale unor flavonoide vegetale, analiza de ansamblu nu a confirmat o legătură consistentă între anumite tipuri de dietă și riscul de colită ulcerativă. Această diferență sugerează că mecanismele patogenetice ale celor două forme majore de BII sunt diferite și că prevenția nutrițională ar putea avea un impact mai mare asupra riscului de boală Crohn.
Alimentația poate influența riscul de boli inflamatorii intestinale
Cercetarea a inclus și o serie de studii care au analizat efectul dietei în perioade timpurii ale vieții, cum ar fi copilăria și sarcina. S-a constatat că un consum ridicat de pește la vârsta de unu și trei ani poate reduce riscul de colită ulcerativă. Totodată, o dietă de calitate în copilărie a fost asociată cu un risc mai mic de BII în general. În ceea ce privește alimentația maternă, diversitatea dietei în timpul sarcinii a fost asociată cu o scădere a riscului ca urmașii să dezvolte colită ulcerativă sau boala Crohn. Studiile au mai arătat că un consum mare de pește slab și acizi grași polinesaturați n-3 în perioada prenatală poate avea un rol protector.
Profesorul Jean-Frederic Colombel, directorul Centrului Clinic Susan and Leonard Feinstein IBD de la Icahn School of Medicine, New York, a declarat că analiza susține clar ipoteza că alimentația poate influența riscul de BII, în special boala Crohn. El a subliniat faptul că dietele inflamatorii și consumul de alimente ultra-procesate au fost asociate cu un risc crescut, în timp ce dieta mediteraneană, consumul de fibre și alegerea alimentelor minim procesate au avut efecte benefice.
Cu toate acestea, autorii studiului recunosc existența unor limite. Multe dintre datele despre aportul alimentar au fost obținute prin chestionare auto-raportate, ceea ce poate duce la erori de memorie sau subraportare. Există, de asemenea, diferențe între studii în ceea ce privește definițiile și metodele de evaluare ale dietelor inflamatorii și mediteraneene. De asemenea, majoritatea studiilor au fost realizate în Europa și Statele Unite, concentrându-se în mare parte pe populația albă adultă, ceea ce limitează aplicabilitatea rezultatelor la alte grupuri demografice sau geografice.
Rolul jucat de obezitate și predispoziția genetică
În plus, o parte dintre studiile analizate nu au făcut distincții clare între băuturile îndulcite cu zahăr și cele îndulcite artificial, iar unele informații despre alimente specifice au fost limitate. Cercetătorii admit și posibilitatea ca relația observată să fie influențată de alți factori, cum ar fi obezitatea sau predispozițiile genetice, care nu au fost complet controlate în toate analizele.
Emma Halmos, profesor asociat și cercetător în domeniul dieteticii gastroenterologice la Universitatea Monash, care nu a participat la studiu, a subliniat că rezultatele evidențiază o diferență clară între modul în care dieta influențează apariția bolii Crohn față de colita ulcerativă. Ea a evidențiat că o alimentație bazată pe plante, bogată în fibre și săracă în alimente procesate, aliniată cu principiile dietei mediteraneene, are un rol semnificativ în reducerea riscului de boală Crohn.
Gastroenterologul Neeraj Narula, un alt expert care nu a fost implicat în cercetare, a concluzionat că aceste rezultate susțin cu tărie ideea că pacienții cu risc de BII ar trebui să beneficieze de consiliere nutrițională specializată. El susține integrarea dieteticienilor în echipele de îngrijire a pacienților cu BII, nu doar ca suport, ci ca parte fundamentală a unei strategii preventive și terapeutice.
Concluziile acestui amplu studiu au implicații importante pentru sănătatea publică. Într-un context global în care alimentele ultra-procesate devin tot mai frecvente în alimentația zilnică, iar incidența bolilor inflamatorii intestinale este în creștere, promovarea unei alimentații echilibrate devine o necesitate. Adoptarea unei diete sănătoase, inspirată din modelul mediteranean, și reducerea consumului de alimente industriale pot contribui nu doar la prevenirea bolii Crohn, ci și la menținerea unei stări optime de sănătate digestivă pe termen lung.
