Din cuprinsul articolului
Boala Crohn afectează aproape 4 milioane de persoane la nivel mondial şi odată ce apar simptomele, durează toată viaţa, neexstând un tratament care să vindece această afecţiune.
Boala provoacă simptome precum oboseala cronică, diareea, durerile abdominale, pierderea în greutate şi malnutriţia.
Cauzele exacte ale bolii Crohn sunt necunoscute şi se datorează probabil unui număr de factori complecşi şi care se suprapun – cum ar fi genetica, factorii de mediu, fumatul, şi un sistem imunitar hiperactiv în intestin. Cercetările au arătat, de asemenea, că microbiomul intestinal joacă un rol crucial în această boală.
În premieră, oamenii de ştiinţă au descoperit că, de asemenea, că bacteriile din gură ar putea fi importante în această afecţiune inflamatorie.
Microbiomul intestinal este o colecţie de trilioane de bacterii, viruşi şi ciuperci (fungi). Aceşti microbi sunt prezenţi încă de la naştere şi joacă un rol crucial în asigurarea faptului că celulele intestinale şi intestinele noastre funcţionează aşa cum trebuie.
De asemenea, bacteriile din intestinul uman ajută celulele imunitare să funcţioneze aşa cum ar trebui pentru buna funcţionare a organismului. Multe studii arată că persoanele cu boala Crohn au o comunitate mai puţin diversă de bacterii intestinale. De asemenea, acestea au niveluri mai ridicate de anumite tipuri de bacterii care pot declanşa inflamaţia intestinală, potrivit 360medical.ro.
Ce este microbiomul oral
În timpul dezvoltării intrauterine, intestinul fătului este steril. Microbiomul intestinal începe să se dezvolte din momentul în care ne naştem – iniţial după ce intră în contact cu bacteriile vaginale în timpul naşterii, apoi din alte surse materne, cum ar fi laptele matern şi pielea, precum şi din mediul înconjurător.
Până la vârsta adultă, intestinul devine o comunitate înfloritoare de trilioane de bacterii care, potrivit unor estimări, depăşesc numărul celulelor din organismul uman cu 10:1. Cele mai multe dintre bacteriile care ajung în intestine călătoresc mai întâi prin cavitatea bucală (gură). Astfel, potrivit specialiştilor cavitatea bucală conţine al doilea cel mai mare număr de bacterii după intestin. Noi înghiţim aceste milioane de bacterii zilnic prin salivă.
Fiecare parte a gurii – fie că este vorba de limbă, de obraz sau de salivă – este compusă din microbi diferiţi, în funcţie de factori precum nivelul pH-ului şi nivelul de oxigen. Există câteva motive pentru care cercetătorii cred că microbiomul oral ar putea juca un rol în boala Crohn.
În primul rând, studiile indică faptul că persoanele care suferă de boala Crohn au bacterii diferite în gură în comparaţie cu cele care nu suferă de această afecţiune. Acest lucru ar putea sugera că anumite specii de bacterii prezente în gură ar putea juca un rol în boala Crohn.
În al doilea rând, câteva specii de bacterii care se găsesc în mod obişnuit în abundenţă mai mare în intestinul persoanelor cu boala Crohn în comparaţie cu persoanele sănătoase sunt prezente şi în gură.
Acest lucru nu este, probabil, surprinzător, având în vedere că, în general, calea de intrare a bacteriilor în partea inferioară a intestinului este prin gură. De fapt, nu este neobişnuit ca persoanele cu boala Crohn să dezvolte ulcere în gură, alături de cele întâlnite în mod obişnuit în intestin.
Bacteria Veillonella parvula, specifică pacienţilor cu boala Crohn
Cercetările la om sugerează, de asemenea, că o bacterie orală în special, numită Veillonella parvula, este abundentă în intestinele persoanelor cu boala Crohn. Această bacterie este asociată cu boli precum parodontita şi chiar meningita. Se găseşte de obicei în microbiomul oral, dar un studiu notabil a arătat că a dezvoltat o modalitate de a trăi în intestinul inferior.
Dacă alte bacterii vinovate de boala Crohn care se găsesc în intestin se găsesc şi în gură, acest lucru ar putea permite cercetătorilor să dezvolte teste mai bune care să necesite doar de o probă de salivă, în locul probelor de scaun sau de ţesut intestinal, pentru a diagnostica boala.
Cercetările efectuate pe şoareci sugerează că inflamaţia (care apare atunci când sistemul imunitar este declanşat de un agent patogen) facilitează dezvoltarea anumitor tipuri de bacterii – ceea ce duce la o inflamaţie şi mai mare şi la o supra-activare a celulelor imunitare.
