Din cuprinsul articolului
Un vaccin administrat de rutină persoanelor în vârstă – cel împotriva zonei zoster – ar putea avea un efect neașteptat asupra sănătății creierului. Două studii ample, coordonate de cercetători de la Stanford Medicine, arată că persoanele vaccinate au un risc mai mic de a dezvolta demență și, în unele cazuri, chiar o evoluție mai lentă a bolii.
Rezultatele, publicate în revista Cell, sugerează că protecția oferită de vaccin ar putea depăși cu mult prevenirea reactivării virusului varicelo-zosterian. În joc ar putea fi mecanisme complexe legate de inflamația cerebrală, stresul imun cronic și modul în care organismul gestionează infecțiile latente.
Un „experiment natural” produs accidental
În 2013, autoritățile sanitare din Țara Galilor au introdus vaccinul viu împotriva zonei zoster, dar cu o regulă extrem de strictă. Doar persoanele care împlineau exact 79 de ani într-o anumită perioadă a anului erau eligibile. Cei născuți cu doar câteva zile mai devreme sau mai târziu nu mai aveau acces niciodată la vaccinul gratuit.
Această limitare administrativă a creat două grupuri aproape identice – unii vaccinați, alții nu –, separate doar de data nașterii. O situație ideală pentru cercetători, care deseori se lovesc de un obstacol considerabil: oamenii care aleg să se vaccineze sunt, de obicei, mai atenți la sănătate, ceea ce complică orice analiză.
Așa cum a explicat coordonatorul studiului, prof. Pascal Geldsetzer, „această regulă neobișnuită a eliminat una dintre cele mai mari surse de confuzie: diferențele de comportament între persoanele vaccinate și nevaccinate”.
Rezultatul: o reducere de 20% a riscului de demență
Analizând dosarele medicale pe o perioadă de șapte ani, cercetătorii au observat că:
-
persoanele eligibile pentru vaccin au avut un risc cu 20% mai mic de demență,
-
în rândul celor care au și primit efectiv vaccinul, protecția a fost chiar mai mare,
-
patternul s-a repetat în Anglia, Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Aceste rezultate nu pot fi ignorate, spun autorii: „Vedem același semnal protector în seturi de date independente, în sisteme medicale diferite și în populații diferite”.
Legătura dintre virusurile latente și deteriorarea cognitivă
Virusul varicelo-zosterian, cel care provoacă varicela în copilărie și zona zoster la maturitate, rămâne în corp toată viața, ascuns în celulele nervoase. Odată cu înaintarea în vârstă, imunitatea scade, iar virusul se poate reactiva.
Tot mai multe studii sugerează că aceste „pulsuri” de reactivare pot:
-
amplifica inflamația cronică,
-
accelera degradarea conexiunilor neuronale,
-
favoriza acumularea de proteine asociate cu Alzheimer, precum amiloidul și tau.
În experimente pe modele de laborator, virusurile neurotrope pot declanșa modificări similare celor observate în demență.
De aceea, prevenirea reactivării virusului ar putea proteja indirect creierul.
Vaccinul pare să ajute și persoanele care au deja demență
Un aspect deosebit de interesant este că protecția nu apare doar la nivel preventiv.
Într-un al doilea grup analizat, alcătuit din persoane deja diagnosticate cu demență, vaccinul a fost asociat cu:
-
o scădere de aproape o treime a deceselor legate de demență în următorii nouă ani,
-
o evoluție mai lentă a bolii.
„Este remarcabil că un vaccin administrat la vârsta adultă are un efect nu doar preventiv, ci posibil și terapeutic”, spune Geldsetzer.
Femeile par să beneficieze cel mai mult
Cercetările arată diferențe clare între sexe:
-
femeile vaccinate au prezentat un risc redus de declin cognitiv și o mortalitate mai mică asociată bolii,
-
bărbații nu au prezentat același nivel de protecție.
Explicațiile posibile:
-
femeile dezvoltă, în general, un răspuns imun mai puternic la vaccinurile vii,
-
reactivarea virusului varicelo-zosterian este mai frecventă la femei,
-
diferențele hormonale pot amplifica modul în care sistemul imunitar răspunde la infecții latente.
De ce ar avea un vaccin anti-zoster efect asupra creierului?
Ipotezele formulate de cercetători includ:
✔ reducerea reactivării virusurilor latente
Virusurile herpetice pot accelera neuroinflamația, iar vaccinul reduce aceste episoade.
✔ stimularea sistemului imunitar în vârsta înaintată
Unele vaccinuri vii par să „recalibreze” imunitatea, diminuând inflamația cronică.
✔ prevenirea deteriorării progresive a circuitelor neuronale
Fiecare reactivare virală poate deteriora puțin câte puțin funcțiile cerebrale.
Următorul pas: un studiu clinic dedicat
Cercetătorii spun că este nevoie urgentă de un studiu randomizat pentru a confirma legătura. Un astfel de trial ar fi ușor de realizat, spun ei, pentru că vaccinul:
-
este sigur,
-
se administrează o singură dată,
-
produce efecte observabile în câțiva ani, nu decenii.
De asemenea, versiunile noi ale vaccinului – precum Shingrix – ar putea avea un efect chiar mai puternic.
Cercetarea deschide o direcție complet nouă în prevenția și poate chiar tratamentul demenței:
controlul infecțiilor latente și menținerea unui sistem imunitar echilibrat.
Dacă aceste rezultate se confirmă în studii clinice, un vaccin deja existent, administrat pe scară largă, ar putea deveni unul dintre cele mai accesibile instrumente pentru protejarea sănătății cognitive la vârsta înaintată.
