Din cuprinsul articolului
Lipsa acestei vitamine poate duce la orbire! Vitamina A este esențială în primul rând pentru menținerea funcției vizuale normale. Simptomele timpurii ale unor probleme de vedere încep cu o senzație de mâncărime, arsură și inflamare a pleoapelor, urmate de diverse afecțiuni oculare.
Lipsă de vitamina A, consecințe
- Aproximativ 2.8 milioane de copii sub 5 ani și-au pierdut vederea din cauza acestei deficiențe
- Slăbește sistemul imunitar.
- Cauzează infecții respiratorii și probleme ale pielii.
Nictalopie sau orbirea de noapte
Deficitul de Vitamina A prelungit poate duce la nictalopie sau orbirea de noapte, caz în care persoana respectivă are dificultăți în a vedea bine în lumină slabă, în special după expunerea la o lumină puternică. Orbirea de noapte este mai frecventa la persoanele sărace.
Xeroftalmie
Se mai numește Keratoconjunctivita uscată și este o afecțiune oculară care determină uscarea corneei și conjunctivitei. Apare atunci când deficitul de vitamina A este sever și prelungit. Corneea devine uscată, încrețită, tulbure și pigmentată. Glandele lacrimale încetează a mai secreta lacrimile – care păstrează în mod normal ochiul umed și care spală bacteriile și alte materii străine, rezultând în umflarea pleoapelor și ulcerații.
Etapa finală este Keratomalacia – înmuierea și distrugerea globului ocular, fapt care poate duce la orbire. Keratomalacia afectează de obicei copiii cu vârste între 1-5 ani, din cauza lipsei de vitamina A din dieta zilnică.
Rezistență scăzută la infecții
Vitamina A este necesară pentru întreținerea și funcționarea membranelor mucoase ale organismului. Atunci când există un deficit de Vitamina A, membranele sunt subțiri, uscate, poroase și solzoase.
Mai mult, membranele devin incapabile de a-și îndeplini funcția protectivă, și astfel bacteriile au acces mai ușor în corp.
Afectarea mucoaselor
Deficitul de vitamina A duce la atrofierea (degenerarea) și keratinizarea (întărirea) epiteliului. Apare o sensibilitate crescută la infecții oculare severe, infecții ale pasajelor nazale, sinusurilor, urechii medii, faringelui, gurii, tractului respirator, plămânilor sau tractului urogenital.
Epiteliul ochiului poate fi atât de grav deteriorat încât vindecare devine aproape imposibilă.
Piele uscată, solzoasă
Lipsa de vitamina A poate fi motivul pentru care foarte multe persoane au o piele uscată, dură, solzoază, și mâncărimi. De asemenea, deficitul de Vitamina A duce la îngroșarea straturile de keratină ale pielii de pe palme și tălpi. Pielea de pe partea superioară a brațelor și coapselor, de-a lungul umerilor, spatelui, abdomenului și feselor apare ca niște coșuri sau ca “pielea de găină”.
Infecții respiratorii
Garniturile organelor respiratorii cum este nasul, gâtul sau bronhiile devin uscate și aspre. Astfel, tractul respirator devine predispus la infecții bacteriene. 7. Modificări ale tractului digestiv Din cauza lipsei de Vitamina A, tractul digestiv se usucă, secrețiile sucurilor digestive sunt reduse semnificativ și crește riscul de infecții intestinale și diaree.
Boli ale aparatului reproductiv
Metaplazia scuamoasă, cauzată de lipsa de Vitamina A apare la nivelul pelvisului renal, vezicii, uterului, oviductului și glandelor sexuale. La femei, lipsa de Vitamina A poate provoca vaginită.
Probleme în dezvoltarea sistemului osos
Deficitul de vitamina A poate duce la dezvoltarea neregulată a scheletului, inclusiv a craniului și a coloanei vertebrale. Acest lucru poate aduce prejudicii serioase creierului și măduvei spinării. Creșterea oaselor și a dinților devine semnificativ afectată.
Lipsa de Vitamina A – Cauze
Cel mai important motiv al deficitului de Vitamina A este malnutriția. Persoanele care nu consumă (sau consumă puține) alimente de origine animală prezintă un risc mai mare de acest deficit. Laptele matern conține o cantitate importantă de vitamina A pentru nou-născuți. Mamele care nu-și alăptează bebelușii îi supun pe aceștia la un risc de a dezvolta un deficit de vitamina A. Incapacitatea corpului de a absorbi sau stoca Vitamina A poate duce la scăderea nivelului acestei vitamine în sânge. Bolile hepatice pot determina un deficit de vitamina A.
Cum depistezi deficitul de vitamina A
Studii de laborator
- evaluarea retinolului seric permite o măsurare directă prin cromatografie lichidă; o valoare sub 0,7 mg/l la copiii sub 12 ani este considerată mică
- concentrația proteinei transportatoare a retinolului este ușor de efectuat și mai puțin scumpă, deoarece este o proteină și poate fi detectată imunologic
- retinolul seric poate fi scăzut în timpul infecției datorită unei scăderi tranzitorii a proteinei
- nivelul zincului este util deoarece deficitul de zinc interferează cu producerea proteinei
- evaluarea fierului este utilă deoarece deficitul de fier poate afecta metabolismul vitaminei A
- hemoleucograma completă poate arăta anemie, infecție sau sepsis
- evaluarea electroliților și a funcției hepatice studiază statusul nutrițional și volumetric.
Se va testa adaptarea la întuneric a ochilor.
Citologia prin impresie conjunctivală este o tehnică utilă în detectarea xeroftalmiei preclinice. Este o metodă noninvazivă de a obține o probă pentru a evalua aspectul histologic al straturilor conjunctivale superficiale.
Metaplazia scuamoasă este evidentă prin prezența celulelor epiteliale keratinizate, lărgite, neregulate și pierderea celulelor în pocal. Rezultatele se corelează strâns cu nivelul de bază al vitaminei A serice și cu ameliorarea clinică după tratament.
Tratament
Tratamentul deficitului de vitamina A subclinic cuprinde consumul de alimente bogate în vitamina A, precum: ficat, carne de vacă, ouă, lapte îmbogățit, morcovi, mango și legume verzi.
Pentru sindroamele avitaminozei A tratamentul cuprinde suplimentarea orală:
- copiii sub 3 ani – 600 mcg
- copiii între 4-8 ani – 900 mcg
- copiii între 9-13 ani – 1.700 mcg
- copiii între 14-18 ani – 2.800 mcg
- toți adulții – 3.000 mcg.
Dozele terapeutice pentru boala severă cuprind 60.000 mcg.
