Din cuprinsul articolului
Alimentația este o parte importantă din viața noastră. Aceasta trebuie să asigure, în mod ideal, toți nutrienții necesari pentru buna funcționare a organismului, în timp ce oferă și o senzație de plăcere.
Pentru a ști cât mai bine ce trebuie să îi oferim organismului nostru este nevoie să îi ascultăm cu atenție semnele de alarmă. Deși anumite alegeri alimentare par sănătoase, este posibil să nu ajute corpul în mod real.
Mâncarea gătită este, adesea, preferată în locul anumitor preparate și alimente crude. Cu toate acestea, este important să știi că nu este atât de simplu să pui o etichetă. Și mâncarea gătită este, uneori, o alegere mai puțin benefică pentru organism.
Conf. Dr. Maria Nițescu, nutriționist, dezvăluie pe o rețea de socializare că mâncarea gătită poate îndeplini criteriile numai în anumite momente, iar acest lucru depinde în mare măsură de cum preferăm să pregătim alimentele și ce calitate au.
Este mâncarea gătită o alegere sănătoasă?
„Este mâncarea gătită o alegere sănătoasă?
Deseori auzim cât de bine este să mâncăm supe, ciorbe, supe cremă, tocănițe de legume, piureuri și tot felul de alte mâncăruri din legume sau din legume și carne.
Sunt însă aceste preparate alegeri bune din punct de vedere al sănătății?
Răspunsul nu poate fi simplu de tipul DA sau NU, ci mai degrabă DEPINDE!
Factorii care determină ca mâncarea gătită să fie o alegere sănătoasă sunt numeroși. Să îi amintim pe cei mai importanți:
1. calitatea materiilor prime: cu cât materiile prime sunt mai proaspete, în starea lor cât mai naturală (mai puțin procesate, de exemplu orez integral în loc de orez alb), cu valoare nutrițională superioară și cât mai puțin contaminate chimic, cu atât mâncarea pregătită va fi o alegere mai bună;
2. metodele de gastrotehnie utilizate: alegerea unor metode culinare precum înăbușirea, fierberea, coacerea asigură menținerea aprecierii acestor preparate ca fiind sănătoase;
3. timpul de prelucrare termică: materiile prime de origine animală trebuie să fie prelucrate integral, astfel încât să fie distruse microorganismele patogene ce pot fi transmise de la animale sau păsări, legumele să fie prelucrate cât mai puțin astfel încât să își păstreze valoarea nutrițională;
4. rețeta folosită: prăjirea cărnii și legumelor înainte de preparare, adaosul de grăsimi de origine animală (unt, smântână), carnea grasă, reduc valoarea nutrițională;
5. vârsta: cu cât vârsta este mai avansată, cu atât este mai bine ca mâncarea să fie bine prelucrată termic, mai ales în cazul persoanelor cu probleme de masticație, probleme digestive și cu scădere ponderală fără o cauză identificată;
6. starea de sănătate: afecțiunile tubului digestiv necesită utilizarea unor metode simple de prelucrare, fără multe grăsimi, fără legume/fructe crude;
7. pentru a menține o bună sănătate a microbiotei intestinale este nevoie de legume cât mai puțin procesate (mecanic și termic), aspect valabil pentru persoanele fără afecțiuni digestive ce se manifestă cu diaree;
8. locul în care alegem să mâncăm: acasă putem controla aspectele de mai sus, în timp ce masa la restaurant sau comanda la catering reprezintă simple loterii; legislația nu reglementează aspectele menționate, acestea fiind lăsate la latitudinea operatorului economic;
9. mărimea porțiilor consumate: sănătoase sau nu, aportul energetic nu diferă foarte mult când facem referire la anumite preparate, motiv pentru care este important să manifestăm moderație când avem în farfurie alte ingrediente decât legume.
Să reținem așadar un aspect foarte important: mâncarea gătită nu este neapărat și sănătoasă! Acest lucru este influențat de foarte mulți factori!
Timpul și banii alocați pentru mâncare de calitate reprezintă o investiție pe termen lung în sănătatea noastră!”, scrie nutriționistul.
