Din cuprinsul articolului
Alimentaţia-activitatea fizică-somnul-managementul stresului-prevenţia medicală sunt cei cinci piloni pe care se sprijină o stare bună de sănătate. Cu toate acestea, România se poziţionează încă este pe primul loc în UE la decese din cauze prevenibile.
Experţii în sănătate au detaliat importanţa fiecăruia din cei cinci piloni – cu accent pe soluții aplicabile și perspective relevante din zona wellbeing-ului -, în cadrul conferinței „Wellbeing 360˚ – Transformăm prevenția în stil de viață”, desfăşurată sâmbătă, 24 mai, la Bucureşti.
În cadrul conferinței a fost lansat oficial studiul național „Prevenția în România”, o inițiativă Secom®, realizată în parteneriat cu ISRA Center, care va fi derulată anual.
Studiul oferă o perspectivă unică asupra atitudinilor și comportamentelor românilor față de sănătatea preventivă — într-un moment în care presiunea asupra sistemului de sănătate este tot mai mare, iar interesul public pentru un stil de viață echilibrat crește constant.
Cercetarea a scos în evidenţă câteva statistici alarmante
Românii au declarat că în ultimul an au căutat să-şi îmbunătăţească aspecte ale stilului de viaţă precum: alimentaţia (60%), hidratarea (44%) şi somnul (44%), dar comportamentele concrete rămân la un nivel scăzut în rândul populaţiei, aşa cum reiese din datele prezentate.
Totodată, doar 21% au redus sau renunţat la vicii precum fumatul sau consumul de alcool, ceea ce poate indica dificultatea unor schimbări mai profunde.
– 2 din 5 români nu şi-au făcut un control medical preventiv în ultimul an;
– 7 din 10 români încrearcă să-şi controleze nivelul de stres, dar majoritatea apelează la metode pasive şi intuitive, mai puţin ghidate de specialişti;
– 13% dintre participanţii la studiu nu fac sport niciodată, în vreme ce doar 47% obişnuiesc să facă exerciţii fizice cel puţin de două ori pe săptămână;
– 4 din 10 respondenţi nu consumă cele 5 porţii zilnice de fructe şi legume recomandate de medici
– doar 1 din 2 români consumă cel puţin 2 litri de apă zilnic
– 33% dintre participanţii la studiu au apelat lunar la vitamine, minerale şi/sau suplimente alimentare în ultimele 6 luni
– românii dorm în medie 7 h pe noapte, însă doar o treime ajung la numprul minim de ore recomandate (69% dintre respondenţi doar mai puţin de 7 ore/noapte).
Studiul privind evaluarea comportamentului legat de prevenţie în rândul populaţiei urbane din România a fost realizat în perioada 14-24 martie 2025 prin metoda CAWI, pe un lot de 1.000 de persoane din toate grupele de vîrstă de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de 3%.
În cadrul evenimentului, medicul nutriţionist Elena Țambrea a explicat provocările alimentației moderne și modul cum putem adapta nutriția la nevoile reale ale organismului, pentru a ne bucura de longevitate, de o calitate înaltă a vieții cât mai mult timp.
„Într-un context în care datele arată că peste două miliarde de oameni suferă de carențe de micronutrienți
esențiali, prevenția devine o prioritate de sănătate publică. Chiar dacă avem acces la mai multă hrană ca
oricând, stilul de viață modern și calitatea alimentației determină frecvent lipsuri nutriționale cu impact major
asupra sistemului imunitar, metabolismului și longevității.
Din perspectiva medicinei funcționale, recomand integrarea constantă a unor suplimente fundamentale în
rutina zilnică, pentru susținerea preventivă a sănătății:
– Vitamina D3, esențială pentru imunitate, echilibru hormonal și sănătatea oaselor – mai ales în contextul
expunerii limitate la soare.
– Magneziul – preferabil în forme bine absorbabile, precum glicinatul sau citratul – cu rol în reducerea
stresului, susținerea somnului și reglarea metabolismului glucozei.
– Acizii grași Omega-3 (EPA și DHA) – cu efect antiinflamator puternic, benefici în prevenția bolilor
cardiovasculare, a declinului cognitiv și susținerea echilibrului metabolic.
Suplimentarea inteligentă, adaptată nevoilor individuale, este o strategie dovedită științific pentru
consolidarea prevenției reale – nu doar ca opțiune personală, ci ca direcție esențială de sănătate publică”, a explicat dr. Elena Țambrea.
Dr. Radu Țincu: „Oamenii vin la spital cu forme avansate ale unor boli care puteau fi prevenite”
La rândul său, dr. Radu Țincu, medic primar ATI și toxicolog, a atras atenția asupra efectelor expunerii zilnice la poluanți și substanțe toxice și va propune soluții concrete pentru reducerea acestor riscuri și integrarea unor rutine de protecție eficientă în viața de zi cu zi. În plus, medicul susţine că „oamenii vin la spital cu forme avansate ale unor boli care puteau fi prevenite”.
„Ceea ce îi determină pe oameni să vină la spital este durerea, este principalul semn. Întotdeauna când o afecţiune ‘doare’, pacientul este mult mai responsabil şi caută ajutor medical pentru a înlătura acest simptom neplăcut. Însă foarte multe dintre bolile actuale ‘nu dor’, dacă vorbim de obezitate, diabet zaharat sau afecţiuni cardiovasculare. De aceea, nu cred că durerea ar trebui să ghideze pacientul la evaluarea medicală pentru că acesta este un simptom tardiv, care apare într-o fază avansată a unei afecţiuni”, a punctat dr. Ţincu.
Potrivit acestuia, sunt câteva mituri care ar trebui înlăturate, exemplificând prin percepţia că „populaţia din România se crede mult mai rezistentă decât toate populaţiile europene şi nu avem nevoie de evaluare medicală pentru că genetic suntem structuraţi să rezistăm mai bine ca ceilalţi. Este eronat!
Acest lucru mă înspăimântă, mai ales că vin pacienţi cu fornme grave de cancer la 60 de ani şi ceva şi îmi spun ‘eu nu înţeleg de ce am făcut cancer pentru că până acum nu am venit niciodată la spital’. Şi le răspund că tocmai de aceea au făcut cancer pentu că timp de 60 de ani nu şi-au evaluat starea de sănătate, nu au făcut nişte controale medicale.
De aceea, cel mai important lucru este să nu aşteptăm apariţia simptomelor unei boli şi să încercăm să prevenim acei factori de risc”.
Medicul a mai exemplificat prin recrudescenţa cazurilor de boli mai grave induse de sindromul metabolic, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare, neurologice sau digestive: „Trebuie să înţelegem că acele ‘boli bânde’ cum ar fi obezitatea, diabetul nu sunt atât de prietenoase aşa cum am crede la prima vedere şi trebuie schimbată percepţia că nu avem nevoie de o evaluare medicală preventivă şi de educaţie medicală”, a mai spus dr. Radu Ţincu.
În cadrul evenimentului, dr. Oana Deleanu, medic pneumolog cu competență în somnologie și Șef lucrări UMF Carol Davila, a vorbit despre importanța somnului în viața de zi cu zi. Ea a explicat cum un somn de calitate și în cantitate adecvată susține buna funcționare a organismului, atât din punct de vedere medical, cât și social, și de ce este crucial pentru menținerea sănătății.
De asemenea, psihoterapeuta Diana Stănculeanu a menţionat importanţa legăturii dintre sănătatea mintală și cea fizică și a oferit câteva soluții practice pentru construirea unor rutine sănătoase conștiente, care susțin echilibrul emoțional și starea de bine pe termen lung.
Preocupare pentru alegeri alimentare mai sănătoase
Deşi există o preocupare declarată de a face alegeri alimentare mai sănătoase, doar 23% dintre români consumă zilnic cele 5 porţii de fructe şi legume proaspete recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Tinerii din Gen Z (18-27 ani) se remarcă pozitiv, cu un consum mediu de 4 porţii pe zi. La polul opus, cu cel mai scăzut consum sunt cei cu venituri sub 5.000 lei/lună şi persoanele din generaţia Boomers – 56-65 ani.
Deşi consumul mediu general de apă în România este de 1,8 litri de apă/zi, sub recomandările Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), circa 56% ating sau depăşesc acest nivel minim, consumând 2 sau mai mult de 2 litri de apă/zi. Bărbaţii tind să consume mai multă apă decât femeile (în medie, 1,9 litri vs 1,7 litri), un comportament în linie cu recomandările oficiale.
Sursele online (site-uri, forumuri, reţele sociale, AI etc.) sunt principalul mediu de informare fiind menţionate de 60% din respondenţi, dar şi medicii şi farmaciştii rămân de încredere cu 51%.
Sursele online sunt preferate mai ales de Gen Z (18-27 ani), în timp ce profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt consultaţi mai des de Boomers (56-65 ani) şi de cei care se declară atenţi la sănătate.
