Din cuprinsul articolului
Cancerul esofagian (numit și cancer esofagian) începe atunci când celulele din mucoasa esofagului încep să crească necontrolat. Aproape orice celulă din organism poate deveni cancer și se poate răspândi în alte părți ale corpului.
Pentru a înțelege cancerul esofagian, este util să cunoaștem structura și funcția normală a esofagului.
Esofagul este un tub muscular gol care leagă gâtul de stomac. Acesta este situat în spatele traheei (traheea) și în fața coloanei vertebrale. La adulți, esofagul are, de obicei, o lungime de 25 până la 33 de centimetri [cm] (10 până la 13 inci) și o lățime de aproximativ 2 cm (¾ inci) în cea mai mică secțiune.
Partea inferioară a esofagului care face legătura cu stomacul se numește joncțiunea gastroesofagiană (GE). Un inel special de mușchi din apropierea joncțiunii gastro-esofagiene, numit sfincterul esofagian inferior, controlează mișcarea alimentelor din esofag spre stomac. Acesta se închide între mese pentru a ține acidul gastric și sucurile digestive în afara esofagului.
La deschiderea esofagului superior se află un inel special de mușchi (numit sfincterul esofagian superior) care se relaxează pentru a deschide esofagul atunci când simte prezența alimentelor sau a lichidelor.
Atunci când înghițiți, alimentele și lichidele se deplasează în interiorul esofagului (numit lumen) pentru a ajunge în stomac.
Cancerul esofagian poate debuta oriunde de-a lungul esofagului. Acesta începe în stratul interior al peretelui esofagului și crește spre exterior prin celelalte straturi.
Simptomele de cancer apar aproape atunci când tumora este avansată
„Ar trebui să înțeleagă și să știe toată lumea că semnele, simptomele de cancer apar aproape întotdeauna atunci când tumora este avansată și când posibilitatea de a vindeca este mică sau foarte mică.
Aproape nicio tumoră la început nu este simptomatică sau dacă are simptome, sunt niște simptome minore și neglijabile.
Poate să fie un disconfort, poate să fie o greață, lucruri pe care oamenii le consideră ca trecătoare, ca pasagere, fie că au mâncat mai gras, fie că cine știe ce au făcut și li s-a părut că nu le-a picat bine.
Dar astea pot fi semne de alarmă pe care noi suntem obișnuiți să le ignorăm, în ideea că o să ne treacă mâine, o să fie mai bine și n-ar trebui să fie așa.
Pe de altă parte, simptomele astea ar trebui să-l îndemne pe individ, pe pacient să se ducă la un doctor: geață, disconfort, orice nu e normal.
Iar doctorul ar trebui să aibă un fel de listă în sertar sau în mintea lui cu mici semne care ar putea să-l ducă spre suspiciunea că ar fi ceva în neregulă. Și dacă are în minte lista asta, atunci începe să investigheze pacientul.
Aici e o mare problemă. Sunt pacienți, unii dintre ei care s-au dus la doctor, au evocat câte un mic simptom, dar care n-a fost considerat important și n-au urmat explorările necesare.
N-au urmat nici întrebările către pacient în legătură cu istoricul familiei lui. Că sunt pacienți care au mai avut în familie tumori sau alte patologii care ar putea să ridice o mică suspiciune. Se cheamă indice de suspiciune, în legătură cu diverse boli. De aici ar trebui să plece totul”, a declarat Bogdan Marțian, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.
Testul care-ți arată dacă ai cancer de esofag, stomac, rect sau colon
„În legătură cu patologia digestivă, fie că este esofag, fie că este rect sau colon, dacă apare această suspiciune trebuie să urmeze o investigație medicală.
Investigația cea mai importantă dintre toate, sunt multe, dar care se învârt puțin în jurul cozii, pentru că niciuna nu este specifică și nu identifică nimic, ci doar pot să întărească suspiciunea sau s-o înmoaie.
Investigația de elecție este endoscopia”, a mai spus medicul.
