Din cuprinsul articolului
MEDIC: Mare atenție la DEPRESIA din timpul și de după sărbători! MARE ATENȚIE! A crescut alarmant numărul internărilor din cauza depresiei și a anxietății
Cu toții am auzit vorbindu-se despre depresia din timpul sărbătorilor, mai ales în cazul persoanelor singure sau al celor nefericite în cuplu, despre „singurătatea în doi” etc.
Dar există și depresia de după sărbători, indiferent de ce fel de sărbători vorbim. Pot fi sărbători de iarnă, de primăvară, Crăciun, Hanukkah etc., notează JR Torpe în Bustle. Nu contează religia, anotimpul sau tipul sărbătorii. Pericolul este același. Iar dacă cele două depresii se „întâlnesc” sau își dau ștafeta una alteia, lucrurile sunt destul de grave, dacă citim studii publicate în Science Daily.
De altfel, de ceva vreme, depresia de după sărbători este un subiect destul de mult discutat și concluzia este destul de alarmantă.
Post holiday blues
Depresia de după sărbători se mai numește și „post holiday blues”. Ei bine, s-ar părea că mai multe persoane se plâng de manifestările acestui tip de depresie: iritabilitate, tristețe, nostalgie, dificultăți de concentrare, dereglări ale somnului, oboseală, anxietate, lipsă de interes față de oameni și activități.
Dacă în urmă cu 2-3 săptămâni, atmosfera de sărbători se simțea peste tot: pregătiri, cumpărături, idei de cadouri, împodobirea bradului, decorarea casei și de ce nu, a spațiului de lucru, colinde ce se aud peste tot, filme cu tematică de Crăciun…
Bine, unii încep pregătirile de Crăciun de prin toamnă, ceea ce este exagerat.
Deja este absurd să te gândești la brad și decorațiuni de Crăciun din octombrie, noiembrie… În mod tradițional, bradul se împodobește în seara de ajun, adică pe 24 decembrie.
Din păcate, cu cât începem mai devreme pregătirile, semn că este sărbătoarea cea mai importantă și doar ea pare să conteze, cu atât vom fi mai vulnerabili în fața depresiei de după sărbători și chiar de sărbători, atunci când realizăm că se termină curând…
Cum putem preveni depresia de după sărbători
Sunt mai multe soluții, dar ceea ce este extrem de important ca prim pas este să nu te forțezi să depășești momentul. Ok, este normală și puțină nostalgie, sărbătorile abia au trecut! Cu siguranță vei acomoda în propriul ritm, nu ești singura persoană care trece prin așa ceva.
Iar dacă încerci să comunici și cu ceilalți – prieteni, colegi, vei constata că și ei se confruntă mai mult sau mai puțin cu aceste probleme.
Ce-i de făcut, așadar?
Ei bine, dacă natura job-ului îți permite, încearcă să revii treptat la sarcinile de lucru, nu brusc. Începe cu cele mai ușoare, mai simple, care eventual îți fac plăcere și nu le iei neapărat ca pe sarcini de serviciu.
Dacă în timpul concediului te-ai obișnuit să te culci și să te trezești târziu, încearcă să revii la programul obișnuit cu câteva zile înainte de întoarcerea la serviciu.
Programează-ți activități plăcute (un weekend la film, o plimbare în natură, chiar dacă e frig, lumina zilei face bine, o ieșire cu prietenii), astfel încât să dai iluzia prelungirii vacanței.
Mai așteaptă puțin înainte de a despodobi bradul și de a scoate decorațiunile de Crăciun! Astfel, vei evita sentimentul că vacanța s-a terminat brusc. Luminițele și decorațiunile lăsate mai mult n-au făcut rău nimănui.
Pe lângă aspectul legat de sărbători, starea ne este influențată și de anotimp. Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este favorizată de temperaturile scăzute și zilele scurte, acestea permițând o expunere insuficientă la lumina zilei.
Ne mai afectează și nivelul scăzut de vitamina D
Și, dacă tot vorbim de sărbătorile de iarnă, în această perioadă a anului plecăm de acasă pe întuneric și ne întoarcem tot pe întuneric. Știm cu toții că lumina soarelui contribuie la creșterea nivelului serotoninei și al vitaminei D; când acesta este scăzut, apar stările depresive.
De aceea, incidența depresiei în țările cu o climă rece este mai ridicată. Fototerapia (expunerea la anumite tipuri de lumină) influențează biochimia creierului, acționând ca un antidepresiv, potrivit dr. Halaris.
În acest sens, se încearcă dezvoltarea mai multor aplicații pentru telefon având ca scop simularea luminii solare, deși încă nu a fost atinsă intensitatea potrivită, notează militarypsychology.com citând ca sursă – Staff Perspective: David Reynolds, „Seasonal Affective Disorder – Is there an App for That?”
De altfel, potrivit surselor citate, există deja un dispozitiv modern, ce folosește o bentiță specială, cu surse de lumină incorporate, transmițând lumina direct spre retină.
Așadar, soluții prin care poți combate depresia post-sărbători și tulburarea afectivă sezonieră (SAD) există. Primul pas este să recunoști simptomele și să nu te alarmezi, nu este vorba de ceva grav.
Totuși, în cazurile în care depresia nu trece oricât ne-am strădui și orice am face, este nevoie să apelăm la ajutorul unui specialist mai ales că sărbătorile sunt, de regulă, un prilej de bucurie şi relaxare.
În niciun caz nu este normal să ne simțim triști, să ne deprimăm în această perioadă de bucurie, mai ales că sărbătorile de iarnă la creștini înseamnă Nașterea Domnului Iisus Hristos, trebuie să ne bucurăm, așadar.
Din păcate, însă nu toţi oamenii percep această perioadă a anului la fel. Sunt şi persoane care nu reuşesc să se bucure de ultimele zile ale anului, iar din varii motive ajung să se confrunte cu stări de deprimare, iritabilitate, irascibilitate şi dezamăgire, acestea fiind caracteristice depresiei de sărbători
Raluca Prepeliță, medic psihiatru în cadrul Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, a explicat ce este depresia de sărbători, cum se manifestă aceasta și care sunt persoanele afectate cel mai adesea de această stare.
Medicul psihiatru a subliniat faptul că nu toți oamenii reușesc să lupte singuri cu depresia de sărbători, în unele cazuri fiind nevoie de ajutorul unui specialist din cadrul serviciilor de sănătate mintală.
Ce este și cum se manifestă depresia de sărbători
Dr. Raluca Prepeliță a precizat că persoanele singure, cele care au pierdut recent pe cineva apropiat sau persoanele cu probleme financiare sunt mai predispuse să se confrunte cu depresie în perioada sărbătorilor.
De asemenea, se pot confrunta cu această problemă şi cele deja diagnosticate cu tulburări psihice din spectrul nevrozelor și al psihozelor.
„Deși sărbătorile de iarnă ar trebui să aducă un plus de magie în viețile noastre, sunt și persoane care în această perioadă prezintă simptome de depresie și anxietate, ce necesită suport și supraveghere de specialitate.
Singurătatea, imposibilitatea de a petrece sărbătorile cu cei dragi, pierderea unui membru de familie în această perioadă, stresul financiar, oboseala acumulată pe tot parcursul anului sunt doar câteva dintre cauzele ce pot declanșa simptomatologia depresivă.
Persoanele diagnosticate deja cu tulburări psihice din spectrul nevrozelor și al psihozelor sunt mai expuse riscului de decompensare”, a explicat medicul psihiatru Raluca Prepeliţă citat de BZI.ro.
Dr. Raluca Prepeliţă a explicat cum se manifestă depresia de sărbători, subliniind că în cazul în care stările depresive persistă mai mult de două săptămâni este necesar ajutorul unui specialist.
„Tulburările de somn, anxietatea paroxistică sau generalizată, scăderea poftei de mâncare, dispoziția deprimată, iritabilitatea, irascibilitatea, sentimentele de dezamăgire și inutilitate, dezinteresul faţă de propria persoană și autoizolarea sunt simptome ce apar.
Dacă acestea persistă mai mult de două săptămâni intervine necesitatea de a apela la un specialist din cadrul serviciilor de sănătate mintală. Trebuie să diferențiem tristețea de depresia sezonieră şi de depresia de sărbători”, a mai adăugat medicul psihiatru.
Dr. Raluca Prepeliţă: „Numărul internărilor în cazurile de depresie și anxietate a crescut cu aproximativ 20 la sută”
Deşi unele persoane pot găsi singure soluţii pentru a depăşi stările de depresie cu care se confruntă în perioada sărbătorilor, sunt şi cazuri în care este nevoie de ajutor de specialitate.
„Depășirea statusului deprimat ține, în primul rând, de modul în care fiecare își gestionează propriile stări emoționale.
Unii reușesc acest lucru prin diferite metode: timp petrecut doar şi pentru tine, identificarea de activități care aduc plăcere persoanei în cauză, stabilirea de limite în relațiile cu indivizii considerați toxici, impunerea de a trăi în prezent şi nu în trecut, prioritizarea cheltuielilor.
Alții recurg la ajutor de specialitate (medic psihiatru, psiholog şi/sau psihoterapeut)”, a mai spus dr. Raluca Prepeliţă.
Medicul psihiatru a adăugat că internările în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi în rândul persoanelor cu depresie şi anxietate este cu circa 20 la sută mai mare decât în luna decembrie a anului 2021.
„Statistica din ultimele două săptămâni relevă faptul că numărul internărilor în cazurile de depresie și anxietate a crescut cu aproximativ 20 la sută, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul pacienților cu tentative suicidale s-a dublat în ultima săptămână, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 și mă refer la cazuri prezentate la serviciul de gardă psihiatrie”, a mai spus medicul psihiatru citat de BZI.
