Din cuprinsul articolului
Neurochirurgul Vlad Ciurea, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști din România, atrage atenția asupra unor obiceiuri considerate „banale”, dar care pot avea efecte semnificative asupra sănătății creierului. Este vorba despre consumul de alcool și tutun, factori care pot contribui în timp la degradarea progresivă a funcțiilor cognitive.
Alcoolul și tutunul, factori care afectează oxigenarea creierului
Potrivit specialistului, aceste obiceiuri influențează direct modul în care creierul primește oxigen și își desfășoară activitatea normală, favorizând apariția hipoxiei – o reducere a aportului de oxigen la nivelul celulelor nervoase.
În timp, acest proces nu duce la „oprirea” bruscă a funcțiilor cerebrale, ci la o degradare lentă și progresivă a eficienței creierului, prin afectarea rețelelor neuronale, a circulației sanguine și a echilibrului chimic cerebral.
Vlad Ciurea: „Se produce o hipoxie”
Neurochirurgul explică faptul că impactul acestor obiceiuri se acumulează în timp și devine vizibil prin scăderea performanțelor cognitive.
„Maturizarea întregului creier se produce după 23-25 de ani, deci atunci apare acest fenomen. În timp, calitatea activității cerebrale se pierde, un număr de celule nu mai funcționează și dintr-o dată constați că te autopedepsești. Te ascunzi într-un colț, te izolezi, nu mai spun dacă consumi alcool sau tutun.
Este foarte grav pentru că se produce o hipoxie. Începi să „biciuiești creierul” cu tot felul de energizante, cafele. El răspunde, dar cât? Nu poate la infinit. Pentru a intra pe făgașul normal, activitatea cerebrală se schimbă odată cu schimbarea stilului de viață. Există și această posibilitate”, a spus medicul Vlad Ciurea, potrivit Cancan.
Cum afectează fumatul creierul
Specialiștii explică faptul că tutunul influențează negativ funcționarea creierului prin mai multe mecanisme. Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen, ceea ce duce la o alimentare insuficientă a creierului cu energie.
Pe termen scurt, acest lucru se poate manifesta prin oboseală mentală, dificultăți de concentrare și încetinirea proceselor de gândire. Nicotina contribuie, de asemenea, la îngustarea vaselor de sânge, iar în timp acestea își pierd elasticitatea.
Totodată, substanța acționează asupra sistemului de recompensă al creierului, stimulând eliberarea de dopamină și favorizând apariția dependenței. În lipsa nicotinei, unele persoane pot resimți iritabilitate, scăderea motivației și dificultăți de concentrare.
Efectele alcoolului asupra creierului
Alcoolul are un impact complex asupra activității cerebrale, deoarece traversează rapid bariera hemato-encefalică și modifică funcționarea neuronilor. Efectele nu sunt vizibile doar în cazul consumului excesiv, ci se pot acumula treptat, în timp.
Una dintre consecințele frecvente este afectarea memoriei, inclusiv apariția „blackout-urilor”, episoade în care persoana este aparent conștientă, dar nu își mai amintește ulterior ce s-a întâmplat.
Pe termen lung, consumul cronic de alcool poate duce la modificări structurale la nivelul creierului. Anumite regiuni își reduc volumul, conexiunile neuronale devin mai slabe, iar procesarea informațiilor este încetinită.
În plus, alcoolul favorizează inflamația cerebrală și stresul oxidativ, procese asociate cu accelerarea îmbătrânirii neuronale și deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive.
