Din cuprinsul articolului
Medicul Radu Țincu, avertisment dur despre efectele aerului toxic din Sectorul 1: „Țesutul pulmonar își pierde elasticitatea/ Se ajunge la un plămân fibrozat”
Bucureștenii din Sectorul 1 respiră un aer mult mai toxic din cauza deşeurilor. Este concluzia la care au ajuns experții Agenţiei Naţionale pentru Protecția Mediului. Aceștia au decis să măsoare calitatea aerului și au descoperit concentrație peste limita admisă în ceea ce privește hidrogenul sulfurat.
Medicul ATI de la Spitalul Floreasca din București, Radu Țincu, a explicat pe larg care sunt efectele negative pe care le au deșeurile și aerul toxic asupra sănătății. Medicul primar în toxicologie a atras atenția că „pot să apară modificări la nivelul metabolismului celular”.
Radu Țincu, avertisment dur: „Țesutul pulmonar își pierde elasticitatea/ Se ajunge la un plămân fibrozat”
„Dacă discutăm despre aceste concentrații mici pe care le-am înregistrat, ele devin iritante pentru căile aeriene, devin iritante la nivelul mucoasei oculare, avem senzația de usturime în căile aeriene superioare.
Iar persoanele care au anumite vulnerabilități, cum sunt bolile pulmonare cronice sau bolile respiratorii alergice, cum ar fi astmul bronșic, pot să experimenteze acutizări ale bolilor de fond sau chiar episoade de bronhospasme, adică de o respirație dificilă.
Dacă cantitatea continuă să crească, pentru că aceste gunoaie se acumulează și căldura foarte mare le fermentează, ajungem la concentrații mai mari care vor ajunge la nivelul alveolelor pulmonare, unde pot să determine inflamația pulmonară, cu apariția unui edem pulmonar toxic.
Iar dacă concentrația continuă să crească și mai mult, acest lucru apare de obicei în zonele industriale poluate, pot să apară modificări la nivelul metabolismului celular prin blocarea funcționării mitocondriei și a lanțului respirator.
Deci avem o plajă largă de manifestări care sunt datorate prezenței hidrogenului sulfurat.
De aceea cred că reprezintă un element de maximă importanță ridicarea acestor gunoaie în perioada următoare. Pentru că e o perioadă caniculară și, de asemenea, depozitarea lor în anumite zone care să fie aerate și să se țină cont de curenții de aer, astfel încât acest hidrogen sulfurat să nu revină în oraș. Hidrogenul sulfurat este mai greu decât aerul și va stagna la nivelul solului o perioadă mai lungă de timp.
- Avem particulele PM2,5 și PM10, care nu fac altceva decât să lezeze mucoasa pulmonară și să determine inflamație cu apariția bolilor pulmonare cronice și a cancerelor bronhopulmonare.
- Avem oxizii de azot care au rol iritativ asupra căilor aeriene și, în cantitate mai mare, devin și ei inflamatori pentru țesutul pulmonar.
Ceea ce trebuie să înțelegem este că, respirând zi de zi un aer poluat, țesutul pulmonar își pierde elasticitatea și din calitățile foarte elastice pe care le are plămânul, se ajunge la un plămân fibrozat, care nu mai este capabil să realizeze schimburile gazoase.
Dacă discutăm de copii, crește incidența bolilor alergice respiratorii.
Copiii sunt din ce în ce mai predispuși în a dezvolta astm bronșic, dacă locuiesc în zone poluate. Iar dacă discutăm de concentrația de monoxid de carbon, s-a dovedit faptul că toate procesele de gândire, de învățare, de memorie sunt afectate în rândul persoanelor care locuiesc în zone unde concentrația de monoxid de carbon depășește limitele admise”, a declarat Radu Țincu, potrivit Antena 3.
