duminică, septembrie 20, 2020

Mihaela Bilic, cunoscutul medic nutriționist, explică într-o postare pe pagina domniei sale de Facebook ce înseamnă intoleranța la lactoză și care produse din lapte au mai puțină lactoză.

”Din nou despre intoleranțe- de data asta la lactoză, potrivit Mihaela Bilic.

Lactoza este dizaharidul/carbohidratul din lapte format din 2 molecule: glucoză ș galactoză. Ca să fie descompus/absorbit, este nevoie de o enzimă- lactaza. Ea desface lactoza în cele doua molecule constituente. Secreția acestei enzime este maximă în copilărie și scade cu vârsta, dar ne menținem pe viață capacitatea de a o secreta. Cu cât consumăm mai des și mai mult lapte, cu atât crește și sinteza de lactază, deci cu atât mai ușor vom digera laptele- pe principiul “funcția face organul”, dacă consumi lactate organismul se va ocupa să-l proceseze coraspunzător.

Citește și:

Ce înseamnă intoleranță la lactoză? O secreție scăzută de lactază, mai ales la cei care au eliminat o perioadă lungă lactatele din dietă. Lactoza nu piate fi descompusă și absorbită, rămâne în tubul digestiv, fermentează și poate determina balonare, tranzit accelerat, diaree. Care e soluția? Consumul de produse lactate cu conținut redus de lactoză.

Laptele proaspăt are 3,5% glucide, adică lactoză. Pe măsură ce este lăsat să fermenteze, bacteriile lactice consumă lactoza (și ele trăiesc tot cu glucide, ca orice organism viu de pe Pământ). Prin urmare iaurtul are mai puțină lactoză decât laptele proaspăt, iar brânza nu mai are deloc! Toate brânzeturile și cașcavalurile sunt produse care concentrează proteinele și grăsimea din lapte, dar nu mai conțin deloc carbohidrați/glucide. Deci cei cu intoleranță (temporară!) la lactoză pot mânca brânză.

Citește și:

Laptele fără lactoză e un produs nou pe piața românească și trebuie să știți care este metoda de obținere a lui, ca să nu bănuiți că ar conține cine știe ce substanțe necurate sau chimicale adăugate. Totul e simplu și banal: în laptele proaspăt se adaugă enzima lactază, astfel încât el va fi gata “predigerat”, cu lactoza descompusă deja în glucoză și galactoză. Deci din laptele fără lactoză nu s-a scos lactoza la propriu, ci ea a fost scindată anterior îmbutelierii. Ați observat că gustul este mai dulce? Explicația e simplă și de data asta: nici vorbă de zahăr adăugat, simpla scindare a lactozei eliberează molecula de glucoză care are gust dulce. Ăsta e paradoxul nutriției: lactoza, un dizaharid, e foarte puțin dulce, pe când glucoza, un monozaharid, e mai dulce. Da, aceeași glucoză pe care o găsim în amidonul din pâine și produsele făinoase și în zahăr. Glucoza fără de care n-ar exista viață, pentru că fiecare celulă din corpul nostru, de la creier la piele, consumă ca unic combustibil glucoza!

Citește și:

Si ca să închei cu laptele de la care am pornit, cred cu tărie că nu există o intoleranță definitivă la lactoză. Există doar oameni care nu iubesc laptele și nu vor să facă un obicei din consumul de produse lactate.

Și chiar și în cazul ăsta, tot le rămâne brânza ca alternativă. Însă în momentul în care populația din țările nordice (cei mai mari consumatori de lapte) are o incidență a intoleranței la lactoză de numai 3%, eu zic: cine bea lapte îl și digeră – a avut Natura grijă de asta! Cu condiția să avem bunăvoință”, conchide nutriționistul Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

Parteneri