Din cuprinsul articolului
Modul în care ne naștem poate influența modul în care organismul nostru răspunde la vaccinare, prin intermediul microbiotei, este concluzia la care au ajuns oamenii de știință. Noul studiu științific a fost publicat recente în revista Nature Communications.
Se știe că metoda de naștere, cezariană sau vaginală, are o influență importantă asupra microbiotei intestinale. Mergând pe cale naturală, nou-născutul intră în contact cu flora vaginală a mamei sale, care conține bacterii „bune”, interesante pentru sănătate.
Eficiența vaccinării
Un bebeluș născut prin cezariană nu beneficiază de această primă „însămânțare”, primii microbi pe care îi întâlnește fiind mai degrabă cei prezenți pe pielea mamei sale sau în mediul spitalicesc.
Tocmai această diferență explică în parte de ce unii copii sunt mai receptivi decât alții la numeroasele vaccinuri administrate în timpul copilăriei. Copiii născuți prin naștere vaginală ar produce mai mulți anticorpi ca răspuns la un vaccin decât cei născuți prin cezariană.
Vaccinul împotriva infecțiilor
Cel puțin așa au observat cercetătorii olandezi în ceea ce privește vaccinul împotriva infecțiilor pneumococice invazive, precum și cel împotriva meningococului de grup C, bacteria responsabilă de meningită.
Echipa de cercetători a evaluat asocierea dintre modul de administrare, dezvoltarea microbiotei intestinale în primul an de viață (prin analiza scaunelor) și răspunsurile anticorpilor specifici după administrarea celor două vaccinuri.
Pentru vaccinul pneumococic, studiul a inclus 101 sugari cu vârsta de 12 luni la momentul vaccinării și 66 de sugari cu vârsta de 18 luni pentru vaccinul meningococic de tip C. Concentrațiile de anticorpi au fost măsurate prin prelevarea de probe de salivă în timpul examinărilor de rutină ale sugarilor.
Rezultate în favoarea utilizării probioticelor sau a transplanturilor fecale
Compoziția microbiotei intestinale, potrivit experților, a copiilor născuți prin cezariană era semnificativ diferită de cea a copiilor născuți prin naștere vaginală.
Aceștia din urmă au avut concentrații mai mari de bacterii Bifidobacterium și Escherichia coli (o tulpină nepatogenă în acest caz) și niveluri mai scăzute de bacterii Enterococcus faecium și Klebsiella, de la naștere până la vârsta de două luni.
Această abundență de bacterii Bifidobacterium și E. coli în primele săptămâni de viață ale sugarilor a fost asociată cu răspunsuri de aproximativ două ori mai mari la vaccinarea pneumococică la vârsta de 12 luni și la vaccinarea meningococică la 18 luni.
Prin urmare, administrarea pe cale vaginală ar fi un atu important pentru eficacitatea vaccinurilor administrate în copilărie.
Modul de acțiune care explică această corelație ciudată pare a fi producerea de anumiți acizi grași de către bacteriile intestinale, ceea ce ar determina activarea sistemului imunitar.
Autorii studiului indică faptul că se investighează metode de îmbunătățire a microbiotei intestinale a bebelușilor născuți prin cezariană, cum ar fi administrarea de probiotice sau transplantul de microbiotă fecală maternă.
Aceștia fac apel la investigarea în continuare a acestor metode, având în vedere beneficiile potențiale în ceea ce privește eficacitatea vaccinului. Alte abordări, cum ar fi adăugarea de injecții de rapel pentru copiii născuți prin cezariană sau administrarea de acizi grași produși de aceste bacterii „bune” lipsă, ar fi de asemenea de explorat, potrivit santemagazine.fr.
