joi, octombrie 22, 2020

Moșii de iarnă reprezintă trecerea în sezonul cald cu recunoștință și onorându-ne strămoșii cu profundă apreciere.

De fapt, despre ce este vorba? Dincolo de parastasul sfințit la Biserică, este ziua în care ne gândim la cei fără de care noi nu am fi existat.

Că au fost buni sau răi, nu aceasta este misiunea noastră, de a judeca. Indiferent de cum au fost, pentru orice om, de orice religie, este foarte benefic să își onoreze strămoșii. Fiindcă da, suntem interconectați la nivel de energie și spiritual.

Citește și:

Biserica Ortodoxă alocă o zi de sâmbătă înainte de începerea postului Sfintelor Paști pentru comemorarea strămoșilor, iar această zi poartă numele de Sâmbăta Morților sau Moșii de Iarnă.

Este bine ca toți credincioșii să participe la această slujbă care îi pomenește și onorează pe cei dintre noi plecați. Este foarte important să nu îi uităm și să le păstrăm adâncă recunoștință pentru ce au fost și cum au fost.

Citește și:

Această sâmbătă specială face trecerea între anotimpuri și îi cinstește pe cei adormiți. Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Mântuitorul, când ajunge în casa lui Iair a cărui fiică de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52), potrivit crestinortodox.ro.

Citește și:

Moșii de iarnă sunt, anul acesta, la data de 22 februarie, întrucât începând de luni, 24 februarie, intrăm în perioada premergătoare Postului Paștelui și anume Săptămâna Albă, unde este încă permis consumul de lactate, dar nu și cel de carne.

Potrivit tradițiilor, în unele zone ale țării, în ziua Moșilor de Iarnă bătrânii povestesc că  sufletele morților vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșii dau de pomană mâncare gătită . Tradiția  spune că sufletele trecute în neființă vin de Sâmbăta Morților să se hrănească cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul. De Sâmbăta Morților, credincioșii trebuie se dea de pomană  anumite alimente: sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe, dar și lumânări aprinse.

Totodată, la mormintele rudelor, oamenii trebuie să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii” sau Sâmbăta Piftiilor.  La această sărbătoare unică în an se dau  de pomană răcituri sau piftii. În Sâmbăta Morților  le este interzis femeilor să lucreze. Cele care nu țin cont de tradiție sunt pedepsite ”să tremure ca piftia” și să ”li se întoarcă pomana dată!”. Mai mult, respectarea tradițiilor și superstițiilor specifice zilei ”te ferește de nebunie!”, conform datinilor strămoșești.

Parteneri--