duminică, noiembrie 27, 2022

Astăzi începe Postul Crăciunului. Este una dintre cele mai importante evenimente din an. Este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. La început, nu toți crestinii posteau în același mod, se ghidau după un anumit ritual. Iată ce mâncau.

Ai probleme cu alimentația în această perioadă a anului? Iată câteva ritualuri vechi care te pot ajuta!

Unii preferau un post aspru, alții unul mai ușor, unii posteau doar șapte zile, în vreme ce altii șase saptamani. În trecut, românii posteau aproape două sute de zile pe an.

Te-ar mai interesa: Rugăciuni puternice către Sfântul Andrei. Te ocrot...

Asupra originii postului părerile sunt împărţite. După unii, postul îşi are originea în sacrificiile de animale, care erau aduse pentru cei morţi şi de care cei vii nu trebuiau să se atingă, scrie crestinortodox.ro.

Postul este conceput şi practicat în creştinism ca un mijloc de progres în virtute şi ca un act de cult, ca o jertfă vie de evlavie, de căinţă, de supunere faţă de Dumnezeu şi un mod de cinstire a Lui. De regulă, postul religios se încheie şi se încununează prin împărtăşirea cu Sfântul Trup şi Sânge al Domnului.

Din cele 365 de zile ale anului, românii posteau 200 de zile

La începutul secolului al XVIII-lea, românii ţineau 200 de zile de post pe an, spun autoarele cărţii „Trei secole de gastronomie românească. De la muhalebiu şi schembea la volovan şi galantină”, Daniela Ulieriu şi Doina Popescu.

Te-ar mai interesa: Pericolul ascuns din pliculețele de ceai. Sigur NU...

„În secolul al XVII-lea, locuitorii ţărilor române ţineau aproape două sute de zile de post pe an. Cei cu stare consumau, pe lângă tot felul de legume şi fructe mai mult sau mai puţin exotice, melci, raci, stridii, untdelemn, vin şi, în unele cazuri, peşte cu carne roşie.

Despre melcii pentru care muntenii făcuseră o slăbiciune recentă, găsim în Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, publicată la Veneţia, în 1718, şi tipărită la Iaşi, în 1929 (cu o prefaţă de Nicolae Iorga) autor Anton-Maria Del Chiaro, un pasaj amuzant.

Te-ar mai interesa: Cum arată sora lui Mihai Trăistariu. Este cu 13 an...


Hrana aspră ajută trupurile

„Valahii au oroare de mâncare de broaşte, broaşte-ţestoase sau melci; s-au introdus însă în ultimul timp melcii, care se mănâncă cu multă poftă, mai ales în postul Paştelui, şi se trimit chiar soldaţi la Târgovişte, în locurile unde se află mănăstirea franciscanilor, ca să caute melci pentru masa Domnitorului”, a afirmat Daniela Ulieriu.

 Credincioșii posteau aproape două sute de zile pe an. Ce mâncau?

„De notat că nu se mânca de dulce nici în zilele pe miercuri şi de vineri, hrana aspră ajutând trupurile, mai uşoare, să se înalţe de la cele lumeşti spre cele spirituale.

Te-ar mai interesa: Ce trebuie să faci cu o zi înainte de Sf. Andrei! ...

Când se termina postul, pe mesele domneşti şi boiereşti apăreau alimente de o diversitate care ne uimeşte şi azi, în plină globalizare. De pildă, cărnurile: clapon, găină, curcă, porumbei, raţe, gâşte, ierunci (un fel de fazani), turturele, potârnichi, prepeliţe şi dropii, apoi porci, vite, miei, oi, capre şi vânat, cu precădere iepuri, ciute, cerbi şi, mai rar, mistreţi”, a încheiat Doina Popescu.

Te-ar mai interesa: Ce nu ai voie să faci de Sfântul Andrei. Vei fi ur...

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private