Moșii de Vară. Când se pomenesc, ce e bine să împarți și ce obiceiuri sunt în această zi importantă

Moșii de Vară. Când se pomenesc, ce e bine să împarți și ce obiceiuri sunt în această zi importantă
Moșii de Vară. Când se pomenesc, ce e bine să împarți și ce obiceiuri sunt în această zi importantă

Moșii de vară sau pomenirea strămoșilor. Ritual de pomenire important pentru orice creștin. Onorându-ți înaintașii, te onorezi pe tine.

Pomenirile se țin în fiecare sâmbătă, dar Moșii sunt sâmbetele speciale care fac trecerile între anotimpuri și când sunt cinstiți toți adormiții neamului. Anul acesta, Moșii de vară au loc înainte de Rusalii, sâmbăta, 15 iunie.

De Moși, bucatele se împart în vase de lut. Tradiția spune că de ”Moșii de vară”, se împarte mâncare caldă, „aburel”, deoarece mirosul acestora îi satură pe cei trecuți la viața veșnică. În Muntenia, spre exemplu, masa de pomană se numește ”aburel” sau ”aburi”. Bucatele se pun vase de lut noi, achiziționate special pentru această ocazie.

De moși se împart bucatele preferate ale celui comemorat, atât mâncare, cât și băutură. În plus, pe lângă bucate, se dau de pomană căni umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

De asemenea, la slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin şi cireşe. Ritualul de comemorare se continuă apoi în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări, dau și acolo de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

În anumite localități din județul Prahova se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Păsatul se taie felii şi se pune pe frunze de nuc, apoi se împarte săracilor în cimitir. Ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi acasă, pentru rudele şi pentru vecinii celor adormiţi, potrivit a1.ro.

În Argeş, pomenirea se face şi în curtea casei: se întind mese mari, în mijlocul cărora se pun grămezi de cireșe, de flori și de colăcei. La masă sunt inviatte rudele, prietenii și vecinii care l-au cunoscut pe răposat.

În Ardeal se dau de pomană fructe și colaci, în Moldova se dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, vin și cireșe. Gospodinele mai prepară și bucate din carne de miel, plăcintă cu varză sau cu brânză.

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Mântuitorul, când ajunge în casa lui Iair a cărui fiică de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52), potrivit crestinortodox.ro.

Există pomenirea morților, pentru că Biserica nu vede în moarte sfârșitul existenței omului.

Rânduielile bisericești din Sâmbăta Morților – Moșii de vară – sunt respectate cu strictețe în toate bisericile ortodoxe, unde se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice, în timp ce denumirea de ”Moși” a fost dată pentru a releva apartenența la cei pentru care se fac pomeniri: părinții, moșilor și strămoșilor noștri.

Pomenirea morților se face și prin obiceiul oamenilor de a da împărțit, atât pentru sufletul mortului, dar și bunăstarea proprie.

148 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox