Nevoia de a dormi în timpul zilei poate fi semnul unor afecţiuni grave

Se ştie deja că prea puţin somn poate afecta starea de sănătate, însă oamenii de ştiinţă au descoperit că nici prea mult somn nu face bine.

Potrivit experţilor, nevoia de a trage un pui de somn în timpul zilei poate fi semnul unor probleme grave de sănătate precum diabetul, depresia, hipotiroidismul sau apneea în somn.

Persoanele care se confruntă cu oboseală excesivă sau hipersomnia simt nevoia să aţipească în orice moment al zilei, chiar şi atunci când s-au odihnit destul în timpul nopţii.

Recent, cercetărorii de la Universitatea Emory Atlanta au descoperit că persoanele care se confruntă cu această afecţiune au în lichidul encefalorahidian o substanţă care acţionează ca un somnifer natural.

De obicei, hipersomnia apare în adolescenţă iar principalele cauze sunt:

– tulburări primare de somn, cum ar fi narcolepsia sau apneea de somn;
– disfuncţii ale sistemului nervos autonom;
– abuzul de alcool sau de droguri;
– tumori ale creierului;
– traumatisme la nivelul capului sau alte prejudicii ale sistemului nervos central;
– anumite medicamente sau întreruperea bruscă a administrării unor medicamente;
– diverse afecţiuni medicale inclusiv: screloza multiplă, depresia, encefalita, epilepsia, obezitatea, diabetul sau hipotiroidismul;
– predispozitia genetică la hipersomnie;
– hipersomnie idiopatică sau somnolenţa excesivă pentru care nu există nici o cauză cunoscută (afectează de obicei adolescenţii şi adulţii tineri);
– sindromul Kleine-Levin – tulburare neurologică rară care cauzează hipersomnie recurentă.

Simptomele hipersomniei:

–         anxietatea

–         iritabilitatea

–         energia scăzută

–         agitaţia

–         gândirea încetinită

–         vorbirea înceată

–         scăderea apetitului

–         halucinaţiile

–         problemele de memorie.

Diagnosticare şi tratament

Pentru a diagnostica somnolenţa excesivă, medicul va pune întrebări pentru a afla istoricul personal şi medical al pacientului. Sunt foarte importante informaţiile legate de obiceiurile de somn şi nivelul de somnolenţă din timpul zilei. Pentru a determina cauza, specialistul va solicita şi diverse detalii legate de consumul de alcool, droguri sau tratamentele urmate, istoricul de cancer sau antecedentele recente de traumatisme craniene, prezenţa bolii în cadrul familiei, etc. Pacientul ar putea să fie supus la diverse teste pentru identificarea motivelor hipersomniei. Investigaţiile comune includ analizele de sânge, tomografia computerizată (CT) a creierului, imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN), encefalogramă şi polisomnogramă.

Dacă ai fost diagnosticat cu hipersomnie, medicul iţi va prescrie câteva medicamente, printre care şi stimulenţi şi antidepresive.
În plus, medicul iţi poate recomanda şi anumite schimbări ale stilului de viaţă.