Din cuprinsul articolului
Joi seară, președintele a vorbit despre aproape tot ce doare în politica românească. A lăsat în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri.
La 18:15, Nicușor Dan s-a așezat în fața microfonului de la Europa FM și a început să vorbească. Afară, în peisajul politic, lucrurile fierb: PSD a anunțat un referendum intern pentru 20 aprilie, prin care va decide dacă îl mai susține sau nu pe premierul Ilie Bolojan. E o criză în toată regula, iar președintele a ales să o întâmpine cu un interviu lung, direct și, pe alocuri, surprinzător de franc.
Într-o oră, s-a vorbit despre procurori și despre trocuri politice, despre un referendum în justiție anunțat aproape în treacăt, despre Călin Georgescu și Rusia, despre suspendare și despre viitorul coaliției. Un inventar aproape complet al neliniștilor instituționale ale momentului.
„N-a fost un troc politic” — dar toată lumea se întreabă
Prima temă a fost și cea mai spinoasă. Numirile recente la vârful parchetelor au stârnit acuzații de negociere pe sub masă între Cotroceni și PSD. Dan a respins ipoteza ferm: „Există impresia că e un troc politic cu PSD. N-a fost un troc politic. Legea interzice.”
Problema e că impresia există. Și că ea nu dispare printr-o negare, oricât de categorică. Președintele a mers mai departe și a exprimat încredere explicită în una dintre candidate: „Dintre numele care contează, adică Cerbu, Chiriac, Miron, dacă mă întrebați ierarhia — am mare încredere în doamna Chiriac.”
Jurnaliștii au ridicat imediat dosarul episcopului de Huși, în care Cristina Chiriac a fost acuzată că ar fi gestionat defectuos niște probe. Răspunsul lui Dan a fost o apărare fără rezerve: „Ea nu a făcut nimic cu imaginile pentru că în imagini nu erau minori și era un act consimțit.”
Ca să știi asta, trebuie să cunoști dosarul în detaliu. Ceea ce confirmă, cel puțin, că alegerea n-a fost una superficială.
Referendumul în justiție, anunțat ca și cum ar fi un lucru banal
Undeva pe la mijlocul interviului, aproape în treacăt, a venit unul dintre cele mai grele anunțuri: referendumul privind justiția va fi organizat în cel mult o lună. „Nu cred că mai departe de o lună”, a spus Dan, și a trecut mai departe.
Nu s-a spus ce întrebări vor fi puse. Nu s-a explicat cum se articulează acest referendum cu criza politică în curs. Nu s-a discutat despre ce se întâmplă dacă rezultatul e contestat.
Un referendum în justiție organizat în mijlocul unei crize de coaliție și imediat după niște numiri controversate la parchete nu poate fi perceput în vid. Oricât de bune ar fi intențiile, contextul îl colorează inevitabil. Asta nu înseamnă că ideea e greșită — poate fi necesară. Înseamnă că anunțul de joi ridică mai multe întrebări decât răspunde.
Tot în această cheie, Dan a mai spus ceva care a trecut oarecum neobservat: „Aș înclina să cred că s-au făcut abuzuri” — referindu-se la mandatele Laurei Codruța Kovesi la DNA și Parchetul General. O afirmație gravă, rostită fără un raport în spate, fără o anchetă formalizată. Ca semnal politic funcționează. Ca declarație juridică, plutește.
Criza de coaliție: „Mediator” care știe foarte bine ce se întâmplă
Pe dosarul Bolojan–PSD, Dan a jucat cartea echidistanței. A recunoscut că social-democrații încalcă un acord: „Este un acord pe care PSD-ul, în momentul ăsta, îl încalcă, da. Cu asta sunt de acord.” Dar a adăugat imediat și perspectiva cealaltă: PSD spune că „nu mai există o situație de colegialitate care să permită funcționarea optimă a acestei coaliții.”
Președintele care se declară mediator este, în realitate, singurul om cu atribuții constituționale de a desemna un premier. Neutralitatea lui are un orizont precis dincolo de care devine decizie.
A spus că se uită la toate scenariile, inclusiv la un guvern minoritar: „E posibil, dar el va avea nevoie la un moment dat să aibă nevoie de susținere parlamentară.” Cu alte cuvinte: soluție de avarie, nu de durată.
Ce l-a preocupat cel mai tare, a spus-o limpede: „Dezbaterea principală în societatea noastră trebuie să fie între pro-Occident, anti-Occident și nu trebuie să fie între două forțe politice care au fiecare 30%.” E o remarcă cu miez real — conflictul PSD–PNL consumă o energie politică pe care România și-o poate permite cu greu acum.
Georgescu și Rusia: certitudine fără dosar public
Pe tema alegerilor anulate din 2024, Dan a vorbit cu o siguranță neobișnuită pentru un subiect care nu are încă un raport public complet: „Fără discuție, România este ținta unui război hibrid al rușilor. Fără discuție, Călin Georgescu a fost susținut de o infrastructură susținută de Federația Rusă.”
Întrebat dacă are dovezi concrete, a răspuns scurt: „Sigur că da.” A promis că raportul va fi prezentat în cursul acestui an și că va conține lucruri noi față de ce s-a spus deja.
Dacă dovezile există și sunt solide, publicarea lor rapidă ar servi mai bine dezbaterea publică decât promisiunile eșalonate. Amânarea — oricât de justificată ar fi procedural — lasă loc speculațiilor că momentul publicării va fi ales cu grijă.
Suspendarea: „Deloc nu mă tem”
Pe întrebarea despre o posibilă suspendare, răspunsul a venit rapid și ferm: „Deloc. Înseamnă o sancțiune pentru un președinte care a încălcat Constituția, eu nu am încălcat-o.”
E o replică bine construită. Dacă îți asumi că ai respectat Constituția, suspendarea devine, prin definiție, un gest politic abuziv — și orice inițiativă în acest sens se întoarce împotriva inițiatorului. Rămâne de văzut dacă logica asta va rezista presiunii parlamentare din săptămânile următoare.
