Din cuprinsul articolului
Zilele care devin tot mai lungi și nopțile tot mai scurte readuc anual în discuție schimbarea sezonieră a orei. Deși la nivelul Uniunii Europene au existat numeroase dezbateri privind eliminarea acestui sistem, România va continua să aplice ora de vară și în 2026. Iată când se face trecerea, care este motivul pentru care schimbarea rămâne valabilă și ce efecte poate avea asupra organismului.
Ce este ora de vară și care este scopul acestui sistem
Ora de vară presupune ajustarea ceasurilor cu o oră înainte față de ora standard, cunoscută drept ora de iarnă. Schimbarea are loc primăvara și urmărește valorificarea cât mai eficientă a luminii naturale, astfel încât întunericul să se instaleze mai târziu seara.
Prin această modificare, se dorește reducerea consumului de energie electrică necesară iluminatului artificial și creșterea timpului disponibil pentru activități desfășurate în aer liber. După echinocțiul de primăvară, durata zilelor crește progresiv, iar ora de vară vine ca o adaptare a programului zilnic la ritmul natural al luminii solare.
Inițial, sistemul a fost gândit ca o soluție economică, însă de-a lungul timpului a fost asociat și cu beneficii legate de productivitate, stare de bine și activitate fizică.
Cum a apărut ideea schimbării orei
Primele idei privind ajustarea programului zilnic în funcție de lumină apar la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1784, Benjamin Franklin sugera că trezirea mai devreme ar putea reduce consumul de ulei folosit pentru iluminat, contribuind astfel la economisirea resurselor.
Ulterior, în 1895, neo-zeelandezul George Bernard Hudson a propus oficial modificarea ceasurilor cu două ore înainte în sezonul cald, pentru a beneficia de mai multă lumină naturală după-amiaza. Câțiva ani mai târziu, britanicul William Willett a susținut o variantă diferită, care prevedea ajustări progresive ale ceasului, în trepte de câte 20 de minute.
Deși aceste idei păreau revoluționare la momentul respectiv, ele au pus bazele sistemului care avea să fie implementat oficial câteva decenii mai târziu.
Când a fost introdusă oficial ora de vară
Ora de vară a fost adoptată oficial în aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial, de Germania și Austro-Ungaria. Principalul scop era economisirea rezervelor de cărbune necesare industriei de război. Măsura a fost rapid preluată și de alte state europene, inclusiv Marea Britanie și Franța.
De-a lungul timpului, sistemul a fost aplicat cu întreruperi, în funcție de contextul economic și social. Totuși, după cel de-Al Doilea Război Mondial, schimbarea sezonieră a orei a devenit o practică din ce în ce mai răspândită la nivel global.
De când folosește România ora de vară
România a introdus ora de vară pentru prima dată în 1917, urmând exemplul marilor puteri europene. După încheierea Primului Război Mondial, practica a fost abandonată, însă a fost reluată în 1932, din rațiuni economice.
Între 1940 și 1942, România a menținut ora de vară fără revenire la ora standard, însă începând cu 1943 sistemul a fost din nou abandonat. După o pauză de mai bine de trei decenii, ora de vară a fost reintrodusă în 1979 și este utilizată constant până în prezent. Din 1996, regulile au fost armonizate la nivelul Uniunii Europene.
Când se face trecerea la ora de vară în 2026
În ciuda discuțiilor la nivel european privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, reglementările actuale rămân în vigoare, iar România va continua să aplice acest sistem și în 2026.
Astfel, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar ora 3:00 va deveni ora 4:00. Schimbarea se face, ca de obicei, în weekend, pentru a diminua impactul asupra programului de muncă și a ritmului de somn.
Revenirea la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă, este programată pentru noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
De ce nu renunță România la schimbarea orei
Deși în 2018 un sondaj realizat de Comisia Europeană a arătat că majoritatea cetățenilor europeni susțin renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, statele membre nu au reușit să ajungă la un consens privind păstrarea permanentă a orei de vară sau a celei de iarnă.
În lipsa unei decizii comune, regulamentele actuale rămân aplicabile, iar toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene continuă să schimbe ora de două ori pe an.
Cum ne afectează trecerea la ora de vară
Schimbarea orei poate avea efecte temporare asupra organismului, în special în primele zile după ajustarea ceasurilor. Cele mai frecvente simptome sunt tulburările de somn, oboseala accentuată, iritabilitatea și dificultățile de concentrare, care pot influența negativ randamentul profesional.
Numeroase studii indică și o creștere temporară a riscului de probleme cardiovasculare și a numărului de accidente rutiere imediat după trecerea la ora de vară. Specialiștii de la Sleep Foundation arată că, în prima zi de luni după schimbare, durata somnului scade, în medie, cu aproximativ 40 de minute.
Pentru a reduce impactul, experții recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte de schimbare, expunerea la lumină naturală dimineața și limitarea consumului de cofeină și ecrane seara, scrie Capital.
