Din cuprinsul articolului
Un nou început între Roma și Beijing sub pontificatul lui Leon al XIV-lea: un acord istoric prinde din nou viață.
Numirea rapidă a unui nou episcop în China, în conformitate cu acordul existent între Vatican și guvernul chinez, marchează un început promițător în relațiile dintre Sfântul Scaun și Beijing, sub pontificatul Papei Leon al XIV-lea. Se așteaptă ca acesta să continue linia conciliatoare stabilită de predecesorul său, Papa Francisc.
De altfel, numirea episcopilor este miezul disputelor istorice dintre regimul comunist chinez și Biserica Catolică, care datează încă din 1951. Atunci, Papa Pius al XII-lea a excomunicat doi episcopi numiți de autoritățile comuniste, iar China a răspuns prin expulzarea nunțiului apostolic și întreruperea relațiilor diplomatice. Reprezentanța Vaticanului s-a mutat ulterior în Taiwan.
Episcop nou pentru Fuzhou, recunoaștere tacită a unei tradiții clandestine
Pe 5 iunie 2025, la mai puțin de o lună după alegerea sa ca succesor al Papei Francisc, Papa Leon al XIV-lea l-a numit pe Joseph Lin Yuntuan, în vârstă de 73 de ani, ca episcop auxiliar al Diecezei Fuzhou, în provincia Fujian (sud-estul Chinei). Lin fusese hirotonit episcop în 2017, în cadrul Bisericii clandestine, nerecunoscută de autoritățile chineze.
Această decizie semnalează o continuitate clară cu politica diplomatică a Papei Francisc, care a făcut pași istorici către normalizarea relației cu Beijingul. În 2018, Sfântul Scaun și China au semnat un acord provizoriu privind numirea episcopilor, o premieră de la ruptura din 1951.
Un acord sensibil, dar funcțional
Acordul permite alegerea episcopilor printr-un consens între Vatican și guvernul chinez, menținând autoritatea finală a Papei. Deși etichetat drept „provizoriu”, acordul a fost reînnoit în 2020 și 2022 și extins în 2023 pentru o perioadă de patru ani.
Pe 12 iunie, când numirea lui Joseph Lin a fost confirmată oficial, Ministerul de Externe al Chinei a transmis un mesaj pozitiv: „În ultimii ani, China și Vaticanul au menținut un dialog fluid și o încredere reciprocă tot mai mare.”
Condoleanțe discrete și felicitări reținute din partea Chinei
Deși China nu are relații diplomatice oficiale cu Vaticanul, autoritățile de la Beijing au transmis condoleanțe pentru moartea Papei Francisc și l-au felicitat pe Leon al XIV-lea pentru alegerea sa. Totuși, aceste mesaje au fost comunicate discret, în cadrul briefingurilor zilnice ale Ministerului de Externe, fără declarații din partea conducerii de stat.
Papa Francisc a menționat în trecut că, deși selecția episcopilor se face împreună cu autoritățile chineze, decizia finală îi aparține.
Biserica din China rămâne divizată
Vaticanul subliniază că scopul acordului este să consolideze unitatea comunității catolice din China, estimată la peste 12 milioane de credincioși. Aceștia sunt încă împărțiți între Biserica Patriotică, subordonată statului, și Biserica clandestină, fidelă doar Vaticanului.
La scurt timp după alegere, Papa Leon al XIV-lea a primit prima sa solicitare oficială, venită din partea cardinalului Stephen Chow din Hong Kong. Acesta i-a cerut noului Suveran Pontif „să nu uite de Biserica și poporul chinez”, la care Papa a răspuns printr-un gest de aprobare clar.
