Din cuprinsul articolului
Un parazit microscopic, capabil să ajungă până la nivelul creierului, infectează aproximativ o treime din populația globului. Este vorba despre Toxoplasma gondii, responsabil de apariția toxoplasmozei, o afecțiune care, în majoritatea cazurilor, trece neobservată.
Un nou studiu realizat de cercetători din Statele Unite aduce explicații importante despre modul în care organismul reușește, de regulă, să țină sub control infecția, dar și de ce, în anumite situații, aceasta poate deveni o amenințare serioasă pentru sănătatea creierului.
Cum se transmite infecția cu Toxoplasma gondii
Infecția cu Toxoplasma gondii apare cel mai frecvent prin consumul de carne insuficient preparată termic sau prin ingestia de alimente contaminate, cum ar fi fructele și legumele nespălate. De asemenea, contactul cu fecalele pisicilor infectate reprezintă o sursă cunoscută de transmitere.
În cele mai multe cazuri, organismul reușește să limiteze parazitul fără apariția unor simptome evidente. Totuși, situația se poate complica în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit, precum pacienții diagnosticați cu HIV, bolnavii oncologici sau cei care urmează tratamente imunosupresoare. În astfel de cazuri, infecția poate duce la complicații grave, inclusiv inflamații la nivelul creierului.
Semnele care pot indica toxoplasmoza
Deși multe persoane nu prezintă simptome, există situații în care organismul transmite semnale de alarmă. Printre acestea se numără durerile de cap persistente, stările de febră, oboseala accentuată sau inflamarea ganglionilor limfatici.
În formele mai severe, pot apărea dureri musculare, tulburări de vedere sau confuzie, simptome care necesită evaluare medicală rapidă, mai ales dacă există suspiciunea unei afectări neurologice.
Descoperirea cercetătorilor de la University of Virginia
Studiul, coordonat de imunologul Tajie Harris și publicat în revista Science Advances, a identificat un mecanism esențial prin care sistemul imunitar controlează răspândirea parazitului.
Cercetarea s-a concentrat asupra celulelor imunitare CD8+ T, responsabile pentru identificarea și distrugerea celulelor infectate. Atunci când aceste celule sunt compromise de infecție, ele pot declanșa un proces de autodistrugere controlată, eliminând în același timp și parazitul din interior.
Acest mecanism este activat de o enzimă numită caspaza-8, care inițiază procesul de apoptoză, adică moartea celulară programată. Experimentele efectuate pe modele de laborator au arătat că, în absența acestei enzime, nivelul parazitului din creier poate crește de până la opt ori, ceea ce poate duce la evoluții severe și chiar la deces.
Mai mult, cercetătorii au observat că, atunci când acest mecanism nu funcționează corect, parazitul poate supraviețui în interiorul celulelor imune și se poate răspândi mai ușor, folosindu-le ca pe un veritabil „cal troian” în organism.
De ce majoritatea infecțiilor rămân inofensive
Deși toxoplasmoza este extrem de răspândită, formele grave sunt rare. După ce pătrunde în organism, parazitul formează chisturi microscopice în mușchi sau creier, unde poate rămâne latent ani de zile, fără să provoace simptome.
În cele mai multe cazuri, sistemul imunitar reușește să țină infecția sub control, împiedicând activarea și răspândirea parazitului. Problemele apar, de regulă, atunci când imunitatea este compromisă.
Descoperirea cercetătorilor americani nu are, deocamdată, aplicații clinice imediate, însă oferă o perspectivă importantă asupra modului în care organismul gestionează infecțiile cronice. În viitor, aceste informații ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și tratament pentru persoanele aflate în grupele de risc.
Sursa: CSID
