Din cuprinsul articolului
COVID-19 că este o boală care afectează în principal plămânii, însă specialiştii atrag atenţia că acesta poate afecta şi alte organe, studiind în acest moment sindromul post-COVID şi efectele lui asupra organismului
În timp ce majoritatea persoanelor cu COVID-19 se recuperează, unii pacienţi au simptome care pot persista săptămâni sau chiar luni.
Persoanele în vârstă şi cele cu multe afecţiuni medicale grave sunt mai susceptibile de a avea simptome persistente ale COVID-19, dar sunt şi persoane tinere, sănătoase, care se pot simţi rău mult timp după infecţie.
Care sunt simptomele persistente post-COVID?
Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:
- Oboseală
- Respiraţie scurtă
- Tuse
- Durere articulară
- Durere toracică.
Alte simptome raportate pe termen lung:
- Durere musculară
- Cefalee
- Febră intermitentă
- Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitaţii)
- Pierderea mirosului sau gustului
- Probleme de somn
- Erupţii cutanate
- Căderea părului
- Dificultăţi de gândire şi concentrare (denumită uneori „ceaţă cerebrală”)
Organele afectate de COVID-19
Deşi COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta şi multe alte organe. Această afectare a organelor poate creşte riscul de probleme de sănătate pe termen lung:
Inima – Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale muşchilor inimii, chiar şi la persoanele care au prezentat doar simptome uşoare de COVID-19. Acest lucru poate creşte riscul de insuficienţă cardiacă sau alte complicaţii cardiace în viitor.
Plămâni – Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Ţesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiraţie pe termen lung.
Creier – Chiar şi la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii şi sindromul Guillain-Barre – o afecţiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate creşte, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson şi boala Alzheimer.
Probleme cu starea de spirit şi oboseală
Persoanele care prezintă simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în terapie intensivă în spital, cu asistenţă mecanică, cum ar fi ventilatoare pentru a respira. Această experienţă poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stres post-traumatic, depresie şi anxietate.
Cei care par a fi cei mai expuşi riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt:
- Adulţi cu vârsta peste 50 de ani
- Oamenii care au avut o formă mai severă
- Persoanele cu alte afecţiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate.
