Din cuprinsul articolului
Peste 100 de milioane de doze de vaccin au fost administrate copiilor din întreaga lume în cadrul uneia dintre cele mai mari campanii de imunizare din ultimii ani. Inițiativa globală „The Big Catch-Up”, lansată în 2023 după scăderea accentuată a vaccinărilor în timpul pandemiei de COVID-19, a ajuns la peste 18 milioane de copii din 36 de țări.
Datele au fost publicate la începutul Săptămânii Mondiale a Imunizării de către Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, care coordonează programul la nivel internațional.
Campania s-a încheiat oficial în martie 2026 și este aproape de obiectivul inițial: vaccinarea a cel puțin 21 de milioane de copii care nu primiseră toate dozele necesare.
Copiii care nu primiseră niciun vaccin, în centrul campaniei
Unul dintre cele mai importante rezultate ale inițiativei este numărul copiilor care nu primiseră anterior niciun vaccin.
Potrivit datelor centralizate:
-
12,3 milioane de copii erau complet nevaccinați („zero doze”)
-
15 milioane nu primiseră vaccinul împotriva rujeolei
-
peste 23 de milioane de doze de vaccin antipolio (IPV) au fost administrate
Programul a vizat copii cu vârste între 1 și 5 ani, care ar fi trebuit să fie imunizați înainte de vârsta de un an, dar au fost ratați de sistemele de sănătate.
De ce a fost nevoie de „The Big Catch-Up”
Pandemia de COVID-19 a afectat puternic programele de vaccinare de rutină din multe țări. Blocajele, presiunea asupra sistemelor medicale și scăderea accesului la servicii au dus la acumularea unui număr mare de copii nevaccinați.
Cele 36 de țări incluse în program, majoritatea din Africa și Asia, concentrează aproximativ 60% dintre copiii nevaccinați la nivel global.
În aceste regiuni, problema exista și înainte de pandemie, dar criza sanitară a amplificat decalajele.
Cum a funcționat campania
Inițiativa nu s-a limitat la administrarea de vaccinuri. A inclus o serie de măsuri pentru a identifica și recupera copiii nevaccinați:
-
actualizarea criteriilor de eligibilitate în funcție de vârstă
-
instruirea personalului medical pentru depistarea copiilor fără vaccinuri
-
colaborarea cu comunitățile locale și organizațiile civile
-
monitorizarea atentă a ratelor de acoperire
Pentru prima dată, sistemele de imunizare au fost folosite sistematic pentru a recupera copiii mai mari, nu doar sugarii.
Țările care au recuperat cel mai mult
Mai multe state au reușit să atingă rezultate semnificative. Potrivit datelor comunicate de partenerii internaționali:
-
în Etiopia, peste 2,5 milioane de copii au primit primul vaccin din viață
-
în Nigeria, aproximativ 2 milioane de copii fără vaccinuri au fost imunizați
-
12 țări au reușit să acopere peste 60% dintre copiii nevaccinați sub 5 ani
Printre aceste state se numără Kenya, Pakistan sau Tanzania.
Ce spun organizațiile internaționale
Reprezentanții instituțiilor implicate subliniază impactul campaniei, dar și limitele ei.
Sania Nishtar, director executiv al Gavi, a declarat că inițiativa arată ce poate fi obținut atunci când guvernele și partenerii colaborează pentru a ajunge la copiii vulnerabili.
La rândul său, Tedros Adhanom Ghebreyesus a spus că programul a contribuit la corectarea uneia dintre consecințele negative ale pandemiei, prin reluarea vaccinărilor întârziate.
Catherine Russell a atras atenția că, deși milioane de copii au fost vaccinați, mulți alții rămân în afara sistemului.
Problemele nu s-au încheiat
Chiar dacă rezultatele sunt semnificative, datele globale arată că problema persistă.
În 2024:
-
aproximativ 14,3 milioane de copii sub un an nu au primit niciun vaccin
-
cazurile de rujeolă au ajuns la circa 11 milioane la nivel global
-
numărul țărilor afectate de focare majore de rujeolă aproape s-a triplat față de 2021
Aceste cifre arată că recuperarea vaccinărilor nu este suficientă fără programe de rutină stabile.
De ce vaccinarea la timp rămâne cea mai sigură soluție
Organizațiile internaționale subliniază că astfel de campanii sunt utile, dar nu pot înlocui vaccinarea făcută la timp.
Imunizarea conform calendarului național oferă cea mai bună protecție și reduce riscul de apariție a focarelor.
Campaniile de recuperare sunt mai costisitoare și mai dificil de implementat, deoarece presupun identificarea copiilor care au fost deja ratați de sistem.
Ce urmează după 2026
Inițiativa „The Big Catch-Up” se încheie într-un moment în care presiunea asupra sistemelor de sănătate rămâne ridicată.
Strategiile viitoare, incluse în Agenda de imunizare 2030 și în planul Gavi pentru perioada 2026–2030, vizează:
-
extinderea accesului la vaccinuri în comunitățile greu accesibile
-
reducerea inegalităților între regiuni
-
creșterea încrederii în vaccinuri
Tema Săptămânii Mondiale a Imunizării din 2026, „Pentru fiecare generație, vaccinurile funcționează”, reflectă această direcție.
