Podiatru în România. Introducerea unor programe de masterat în podiatrie şi apoi a unor programe de licenţă care să permită formarea de specialişti în acest domeniu a fost tema principală a conferinţei-dezbatere „Provocările şi perspectivele implementării profesiei de podiatru în România” care a avut loc joi la Bucureşti.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia de Podiatrie, în deschiderea celui de-al 3-lea Congres Naţional de Podiatrie, cu participare internaţională, care se desfăşoară la Bucureşti, în perioada 13-15 iunie.
„La Facultatea de Medicină din Cluj, pe care o conduc, am structurat deja un masterat de podiatrie cu durata de doi ani pe care dorim să îl începem cât mai repede, aflându-se în momentul de faţă în stadiul de acreditare. Dezvoltarea acestui masterat sperăm să fie de un real folos pentru echipele interdisciplinare de profesionişti medicali şi în final pentru pacienţi”, a declarat decanul Facultăţii de Medicină din Cluj, Anca Buzoianu.
La rândul său, Florian Bodog, prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie Oradea, a spus că pentru început ar trebui să existe program de masterat în podiatrie şi abia după aceea de licenţă.
„Pentru a asigura sustenabilitatea financiară a unui astfel de program este dovedit că trebuie să ai minimum 50 de studenţi înscrişi. Sub 50 de studenţi înscrişi mergi în avarie şi vine ordonatorul de credite şi te întreabă ce faci. (…) Cred că pentru început este bine să ne concentrăm pe masterat şi după ce începe să devină mai atractiv şi cunoscut după aceea, eventual, să ne gândim la un program de studiu de licenţă de podiatrie”, a afirmat Bodog.
Preşedintele Asociaţiei de Podiatrie, Ioan Andrei Vereşiu, a spus că introducerea unor programe de studiu dedicate formării de podiatri ar trebui să fie abordată ca o prioritate în relaţie cu sistemul de îngrijiri medicale, în contextul în care asigurarea unei îngrijiri specializate a persoanelor cu afecţiuni ale piciorului, în general, şi a celor cu picior diabetic, în particular, înseamnă un impact pozitiv asupra calităţii vieţii acestora, dar şi din punctul de vedere al costurilor generate sistemului de sănătate.
„Integrarea podiatrilor în centrul activităţilor de asistenţă medicală pentru persoanele cu afecţiuni ale piciorului conduce, printre altele, la minimizarea impactului şi consecinţelor bolilor de durată, prevenirea şi întârzierea deteriorării produse de afecţiunile cronice, menţinerea pacienţilor în stare activă şi în câmpul muncii, reducerea nevoii de intervenţie secundară, chirurgicală sau farmacologică, reducerea internărilor şi a trimiterilor pentru spitalizare ne-necesare şi, foarte important, contribuie la reducerea sarcinii pentru medicii generalişti şi echipele de asistenţă medicală primară”, a declarat Vereşiu.
Profesor doctor Gabriela Radulian de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a susţinut necesitatea formării unui program de masterat.
„Acest lucru s-ar putea realiza în condiţiile existenţei unui master, pregătire de specialitate pentru podiatrie la sfârşitul celor patru ani de licenţă. Este o opţiune extrem de importantă, pentru că, având o pregătire de bază, de licenţă, deci învăţământ superior de scurtă durată şi continuând cu doi ani de master, mi se pare o opţiune extrem de importantă în ceea ce priveşte pregătirea profesioniştilor în domeniul podiatriei. Totodată, se pot iniţia şi cursuri post-universitare (…)”, a afirmat Radulian.
Podiatria este acea profesie a ştiinţelor medicale dedicată cercetării, prevenirii, diagnosticării şi tratamentului deformărilor, patologiei şi leziunilor piciorului şi structurilor aferente – în relaţie cu întregul corp, precum şi cu manifestările bolilor sistemice – cu ajutorul tuturor sistemelor şi tehnologiilor adecvate, folosindu-se de cunoştinţe ştiinţifice şi profesionale specializate.
Podiatrul este acel profesionist, cu educaţie medicală, specializat în aspectele legate de structura, funcţia şi sănătatea piciorului şi a membrului inferior. Podiatrii previn şi gestionează afecţiunile piciorului, oferă soluţii pentru calmarea durerii, tratează infecţiile şi gestionează deformaţiile piciorului.
Un studiu derulat în România a relevat o medie anuală de aproximativ 5.000 de amputaţii la nivelul membrelor inferioare, la persoanele cu diabet, adică o medie de 14 de amputaţii zilnic, dintre care mai mult de 30% dintre acestea sunt amputaţii majore.
